Caldura mare, monser!

Vineri seara, impreuna cu colegul Valentin Dumitru, am luat drumul Boldestiului pentru a participa la Adunarea Generala a Asociatiei Judetene de Fotbal Prahova, care a marcat incheierea campionatului 2009-2010. La intalnirea organizata la restaurantul “Terra Verde” au participat aproximativ 100 de persoane, dintre care vreo 70 au fost reprezentanti ai echipelor angrenate in fotbalul mic de pe la noi. In cele 30 de minute cat a durat drumul Ploiesti-Boldesti, discutia cu Vali a mers, inevitabil, spre ultimele zvonuri si barfe referitoare la activitatea comisiei judetene de arbitri. Ne minunam cat de rautacioase puteau fi unele dintre ele, incercand, in acelasi timp, sa le gasim explicatii logice. Deh, am si eu o problema cu logica asta… Ajunsi la locul faptei, nici nu coboram bine din “bolidul” lui Vali, “fiorosul” Tico, ca apare si frumosul autocar al Chimiei Brazi, transportand o parte dintre delegati. Dupa toate cele auzite, sau citite, in ultima vreme, ne asteptam sa intalnim oameni foarte suparati, gata sa renunte la friptura din meniu, pentru a ne mananca pe noi, “cu fulgi cu tot”. Si asta ca urmare a prestatiilor cavalerilor fluierului, care, dupa unele zvonuri, cica ar fi condus la “scandaluri la nivelul arbitrajului din fotbalul judetean”. Conform ultimelor stiri de la Radio Erevan se pare, totusi, ca zvonacii au dreptate: scandaluri in arbitrajul prahovean au fost, dar au lipsit cu desavarsire!! Ca sa vezi, monser! Caldura mare si anul asta…

N-apucam sa facem doi pasi de la masina, ca oamenii coborati din autocar se si indreaptara spre noi. Am zis gata, pana aici ne-a fost, incepe scandalul! Cand colo, surpriza, reprezentantii echipelor veneau - cu zambetul pe buze - sa ne salute, nu sa ne… injure! Pe moment am zis ca ne-au confundat cu alti delegati, dar n-a fost asa, pentru ca au inceput sa ne vorbeasca despre activitatea de arbitraj! “Nu ma asteptam sa intalnesc asemenea arbitraje in fotbalul judetean, felicitari CJA!”, “Domne, sa stiti ca au mai fost si greseli, dar macar stiu ca n-au fost intentionate!”, “Cresteti copii in continuare ca au sufletul curat, chiar daca mai gresesc!”, “Eu sa stiti ca sunt multumit de arbitraje doar 95%!”. Imi zic, in gand, de-ar spune toti ca sunt multumiti “doar 95%” ar deveni arbitrajul cea mai indragita activitate!

Pe acest fond de uimire pentru noi, am intrat in restaurant, acolo unde urma sa inceapa sedinta. Sala, frumos aranjata, cu mese de-o parte si de alta, la care oamenii asteptau nerabdatori debutul dezbaterilor, avea in capat o scena unde se afla masa prezidiului. Acolo aveam si eu loc, intre domnul profesor Octavian Balteanu - responsabilul cu observatorii - si juristul Bogdan Filcea, alaturi de ceilalti reprezentanti AJF: presedintele, vicele si seful comisiei de copii si juniori.

Am uitat sa precizez ce-am cautat eu la Adunarea Generala. In lipsa presedintelui CJA Prahova - inca in functie-, Cristian Nica, mi-a revenit sarcina sa intocmesc si sa prezint raportul de activitate al comisiei judetene a arbitrilor, in sezonul 2009-2010. Dupa alocutiunea presedintelui AJF a urmat la microfon nea Titi, apoi domnul profesor Baltateanu. Cand mi-a venit si mie randul ma gandeam inca la discutiile avute cu delegatii. Or fi vorbit serios sau asteptau sa prezint raportul, pentru ca, imediat, sa ma ia la rost? Am citit eu ce-am citit, mi s-a mai pus cate un nod in gat, dar, intr-un final, am reusit sa o scot la capat. Le-am multumit oamenilor pentru atentie si le-am urat vacanta placuta, asteptand sa scoata sabiile! Cand colo, in loc sa arunce cu oua si rosii, ei au inceput sa aplaude! Nu va speriati, n-a fost delir, n-a lesinat nimeni… Au fost, totusi, primele aplauze in acea seara! Acu’, iar m-au bagat in ceata. Aplaudau pentru talentul meu oratoric, pentru ce au auzit sau pentru faptul ca oamenii chiar nu au nimic cu arbitrii, intelegand ca nu sunt dusmanii lor, cu toata insistenta unor “binevoitori” de a le demonstra contrariul? Grea dilema!

Dupa incheierea “dezbaterilor” a urmat friptura, pe care eu n-am mai apucat-o, pentru ca am facut “greseala” sa ies putin afara… Simteam nevoia de aer. Aici au inceput sa ma abordeze, din nou, cate un presedinte sau cate un delegat, tot pe tema arbitrajului: ce a fost si ce va mai fi. Ce a fost stiam cu totii, ce va mai fi… Important este ca majoritatea a fost multumita de activitatea comisiei judetene a arbitrilor, de faptul ca arbitrajele nu au influentat ierarhiile, nu au stabilit promovatele sau retrogradatele, oamenii constatand ca sunt din ce in ce mai bune. Este o realitate care nu pica bine unora, dar care, pe noi, ne-a uns pe suflet. Probabil ca cei nemultumiti de arbitraje nu au fost prezenti la aceasta adunare, dar ii asteptam sa ne spuna unde si ce am gresit! Pentru ca pe noi ne intereseaza si parerile critice, nu doar… aplauzele!

In final, dupa ce am scapat din “marcaj”, l-am recuperat pe Vali si am pornit spre casa, minunandu-ne, din nou, de reactia oamenilor fata de munca noastra. Si iarasi am discutat despre barfele si zvonurile care se dovedesc a fi niste “rautacisme”. Or fi de la caldura care a trecut prin Romania, inaintea ploilor din ultima vreme?!