"Cine are dreptate si rabdare pentru acela vine si timpul" - Goethe

sâmbătă, 31 iulie 2010

Atributiile membrilor CCA

Comisia Centrala a Arbitrilor, condusa de catre fostul arbitru asistent FIFA Vasile Avram, a publicat, pe situl sau, atributiile pe care fiecare component al comisiei si al administratiei CCA le va avea in noul sezon:

1) Compartiment Liga 1/Fotbal în sală/Feminin (şef compartiment - Dan Petrescu):

Comisie: Dan Petrescu, Marian Dorobanţu
Administraţie: Gabriel Gherman şi Ioana Dossey

2) Compartiment Liga 2/Juniori A+B (şef compartiment - Gheorghe Constantin):

Comisie: Gheorghe Constantin, Stan Prodan
Administraţie: Ioana Dossey

3) Compartiment Liga 3/Fotbal pe plajă (şef compartiment Nicolae Grigorescu):

Comisie: Nicolae Grigorescu, Constantin Zotta, Marian Salomir, Anton Heleşteanu
Administraţie: Constantin Ştefan

4) Compartiment Secretariat, marketing-dezvoltare şi relaţii internaţionale:

Administraţie: Constantin Ştefan şi Cristina Bujor

5) Compartiment Administraţie – Economic:

Administraţie: George Ionescu şi Cristina Bujor

Imagini cu romanii care au arbitrat in Belarus

Mai jos, aveti cateva imagini cu arbitri romani care au oficiat la jocul BATE Borisov – FC Copenhaga (0-0), disputat, miercuri seara, pe stadionul Gorodskoi, din Borisov. Ii puteti vedea pe Alexandru Tudor, Cristian Nica, Aurel Onita si Radu Petrescu la antrenament, la plimbare prin Minsk - acolo unde au fost cazati in cele 3 zile cat a durat deplasarea -, si inaintea jocului ce a contat pentru prima mansa a turului trei preliminar al Champions League. Alaturi de cei patru apare si observatorul pentru arbitri, grecul Georgias Bikas.

Intinsa pe o suprafata de 207.600 km² - locul 13 in Europa -, Rutenia Alba, asa cum mai este cunoscuta Republica Belarus, si-a obtinut independenta, fata de Uniunea Sovietica, in urma cu 19 ani, la 25 august 1991. Cu o populatie de aproximativ 10 milioane de oameni, tara este impartita administrativ in sase provincii, iar capitala este la Minsk, oras aflat la 70 km departare de Borisov. Datand din secolul X, Minskul este unul dintre cele mai vechi orase europene, reconstruit insa dupa Al Doilea Razboi Mondial, atunci cand foarte multe dintre cladirile istorice au fost distruse. Peste 80% din locuitorii tarii sunt bielorusi nativi, limbile oficiale fiind belarusa impreuna cu rusa. Pe langa acestia, mai intalnim: rusi, polonezi si ucrainieni, ca minoritati mai importante. Religile traditionale sunt: ortodoxa, catolica si evanghelico-luterana, iudaica, islamica.

vineri, 30 iulie 2010

Cupa Romaniei - faza a II-a

Comisia Centrala a Arbitrilor a comunicat Asociatiilor Judetene de Fotbal programul jocurilor din faza a II-a a Cupei României - Timişoreana, ediţia 2010/2011, care vor avea loc maine, 31 iulie 2010, ora 17.30:

* Conform ROAF, echipele din Liga a 3-a sunt obligate sa foloseasca minim 3 jucatori sub 21 de ani ( nascuti dupa 1.01.1989 sau mai tineri ), pe toata durata jocului, numai daca joaca cu echipe din aceeasi categorie competitionala.

* Toate echipele participante in faza a II-a au dreptul sa efectueze maxim 4 inlocuiri de jucatori.

* Jocurile sunt programate sa se desfasoare in sistem eliminatoriu, intr-o singura mansa, primele echipe fiind organizatoare.

* In caz de egalitate dupa 90 de minute de joc, se procedeaza la prelungiri si, daca egalitatea persista, la lovituri de departajare din punctul de pedeapsa.

* Conform Art.32.13 din ROAF, echipele programate in Cupa Romaniei nu pot renunta la jocuri, sub sanctiunea eliminarii lor din campionatul in care participa.

* FRF, prin CCA, va delega brigazile de arbitri. Conform art.32.11 din ROAF, cheltuielile se efectueaza de clubul organizator.

Pentru alte detalii, dati click aici.

joi, 29 iulie 2010

Jocul de la Borisov, arbitrat de romani, s-a incheiat nedecis

BATE Borisov si FC Copenhaga  au remizat, aseara, in primul joc din turul trei preliminar al UEFA Champions League. Incheiata cu scorul de 0-0, partida nu a pus foarte multe probleme brigazii romaneasti conduse de catre bucuresteanul Alexandru Tudor (foto; http://www.football.by/).
De altfel, centralul nostru a acordat doar doua cartonase galbene, cate unul de fiecare parte - Dame N'Doye (Copenhaga; min. 14), respectiv Igor Shitov (BATE; min. 87). Aeronava cu cei patru romani - Tudor, Nica, Onita si Petrescu -, va aterizarea pe aeroportul Otopeni, in aceasta seara, in jurul orei 22:30. Maine, voi pune pe blog si cateva imagini din Belarus. Pana atunci, daca doriti sa vedeti faze de la jocul respectiv, dati click aici.

Ploiesti - un oras de... cosmar

Cu cateva luni in urma, pe 6 aprilie, evz.ro demara campania “Orasul de vis”, o provocare facuta romanilor de a alege orasul cu cele mai bune conditii de trai. Printre cele 15 orase - din Romania - pe care le-au propus cei care au lansat campania s-a aflat si urbea lui nenea Iancu, in care… inca mai locuiesc, din pacate! Dar e vina mea, recunosc!

Acum, cand s-a publicat si clasamentul final, rezultat in urma voturilor cititorilor, mi s-a accentuat acea stare de lehamite pe care o am atunci cand ma gandesc la orasul meu drag. Veti spune, “bine-bine, dar ce legatura are asta cu arbitrajul?!”. Pai sa stiti ca are, pentru ca, asa cum ii intereseaza sportul pe cei care ne conduc, asa ii intereseaza si celelalte domenii de activitate. Gandindu-ma la cate fac ei pentru tinerii ploiesteni, ma si minunez cum am reusit sa atragem atatia copii catre arbitraj si, implicit, catre sport. Vazand acest clasament, mi-am amintit de o intalnire pe care am avut-o cu cei de la Comisia pentru invatamant, sanatate, stiinta, cultura, culte, tineret si sport (ce pompos suna!), din cadrul Primariei Ploiesti. Negasind sprijin in alta parte - nici acolo unde ar fi trebuit, stim noi unde! -, am zis ca n-ar fi rau sa incerc si la cei care se ocupa de destinele orasului, pentru ca, in fond, si arbitrii reprezinta acest municipiu, atunci cand merg la diferite meciuri, prin tara. Ca sa nu mai vorbesc de Cristi Nica, cel care face sa se vorbeasca de Ploiesti si la nivel international! Nu va inchipuiti ca am solicitat cine stie ce, la acea intalnire. Vroiam doar cateva lucruri de bun simt, zic eu, marunte pentru ei. Solicitam sprijin, pentru a gasi o sala de aproximativ 100 de locuri, unde sa sustinem sedintele si cursurile pentru elevii scolii de arbitri, acces la sala de sport "Leonard Doroftei" sau echipament pentru primii 20-30 de absolventi, dintre cei 57 ai promotiei 2010. Mi s-a raspuns ca nu exista cadru legal sa fim ajutati. De parca era nevoie de cadru legal sa se dea niste telefoane! Atentie, nu vorbesc de lucruri ilegale! Pentru ca, nu mi se pare nimic ilegal in a incerca sa-ti dai silinta sa rezolvi anumite probleme cu care se confrunta cetatenii acestui oras. De fapt, asta m-a si deranjat… dezinteresul total, faptul ca nu au incercat macar sa gaseasca o solutie. Degeaba le-am explicat eu cati copii veneau inainte la arbiraj, deci la sport, si cati am reusit sa aducem noi, in trei ani. Degeaba le-am spus ce facem acolo, ca este vorba de educatie, de sanatate, de copii care vor reprezenta, maine-poimaine, viitorul acestui oras, al acestei tari. Parca vorbeam la... pereti, zicei ca le povestesc filme SF, mai ales cand le-am zis ca nu suntem platiti pentru munca depusa! Dar asa se intampla cand oamenii sunt pusi in anumite functii dupa cu totul alte criterii, decat cele de competenta.

Cineva spunea ca “arbitrajul e voluntar, cui nu-i convine sa stea acasa”! Daca ne luam dupa acest… principiu, ar insemna sa nu mai ajutam deloc sportul, ca pana la urma e voluntar, nu?! Doar nu ne obliga nimeni sa mergem la fotbal, atletism, inot, baschet etc.! Mai bine stam acasa, bem o bere, tragem o “iarba”… la ce e bun alergatul?! Si apoi ne minunam ca nu vin copiii catre arbitraj, catre sport - in general -, ca avem o tara de obezi si alte chestii de genul asta. Ce le oferim noi copiilor pentru a-i atrage? Facem comisii peste comisii, venim cu proiecte - care de care mai pompoase -, ce zac apoi, prafuite, in sertare! Uitam ceva esential insa… noi nu de proiecte ducem lipsa, ci de OAMENI! Sunt pe cale de disparitie cei care vin cu inima deschisa, sa munceasca cu sufletul, fara niciun interes personal. Si atunci cand vin, noi le dam in cap, ca, deh, suntem la putere!

Am amintit de campania evz.ro, pentru ca lucrurile se leaga. Un oras in care interesul pentru sport este zero si in care sunt pusi oameni nepotriviti in functii de conducere nu poate avea prea mari pretentii. In Ploiesti, nu avem un stadion mai de doamne ajuta, nu avem o pista de tartan pentru atletism - nu mai vorbesc de faptul ca aceea de zgura, de la stadionul “Ilie Oana”, a disparut si ea -, in schimb avem multe… lipsuri, iar noi fluturam in aer… proiecte. Apropo, am vazut ca e o moda acum… de la nivel de judet si pana in prima liga, se vorbeste numai de proiecte. S-au prins oamenii ca suna frumos.

Din pacate, in Prahova, atitudinea celor care se cred mari sefi este aceeasi, indiferent de domeniul de activitate. Ce nu inteleg acestia este faptul ca functiile sunt trecatoare, important e ce ramane in urma lor, cum sunt perceputi ei de catre semeni, daca sunt respectati pentru ceea ce sunt, pentru ceea ce fac sau doar pentru pozitia pe care o au la un moment dat! Dar e greu pentru unii sa se gandeasca la aceste lucruri! Vor intelege ca am dreptate, abia atunci cand vor cadea de pe… scaune. Bine, unii nici atunci nu cred ca vor intelege, pentru ca au si ei limitele lor… am face o mare nedreptate sa le cerem mai mult.

In final, sa spunem ca Ploiestiul a “reusit” sa “prinda” ultimul loc (vezi aici) in clasamentul “Orasului de vis”, cu doar 832 de voturi, la aproape 19.000 distanta de primul loc, ocupat, pe buna dreptate - zic eu-, de catre Brasov! Datorita arbitrajului am avut ocazia sa vad toate orasele din acest clasament, dar Brasovul este cel care mi-a ramas cel mai mult la suflet!
Sa ne bucuram insa ca orasul nostru n-a iesit pe… 16 din 15. Cu asa oameni e posibil orice!

miercuri, 28 iulie 2010

Romania are un arbitru de fotbal la Campionatele Europene de… atletism

Iata ca arbitri romani de fotbal sunt prezenti nu doar in Champions League sau Europa League ci si la Campionatele Europene de… atletism! Nu este deloc o gluma! Bacauanul Cristian Vorovenci, arbitru asistent de Liga a IV-a, este reprezentantul Romaniei la proba de 800 m. El tocmai s-a calificat, acum cateva ore, in semifinalele care se vor desfasura maine seara, cu incepere de la 21:50, cursa fiind transmisa de postul Eurosport. Dupa ce a condus pana aproape de final, Cristian (foto - http://www.life.com/)  a terminat calificarile cu timpul de 1:50.05 minute, fiind al patrulea în seria A şi pe locul 13, la general (vezi cursa aici). Cel mai bun timp, 1:47.97 minute, l-a avut cehul Jakub Holusa.  Mai multe detalii despre arbitrul-atlet, va voi oferi in zilele urmatoare. Pana atunci sa-i tinem pumnii stransi!

Daca vreti sa radeti...

Am citit ieri, in Gazeta Sporturilor, un articol foarte haios care m-a amuzat tare mult. Ce s-a intamplat la finalul jocului ASTRA - DINAMO (1-2) si, mai apoi, la emisiunea Fanatik Show este... tipic romanesc. De la primul pana la ultimul esalon, cand se pierde un joc exista un singur vinovat - arbitrul. Mai jos aveti articolul preluat integral din Gazeta Sporturilor. Nu vreau sa mai comentez nimic... va las sa cititi si sa trageti concluziile.

"Deaconu îşi va pune şapcă pentru a-l mulţumi pe Stoichiţă

Finalul meciului dintre Astra şi Dinamo, mai exact golul victoriei marcat de "cîini" în ultimele secunde, l-a găsit pe Mihai Stoichiţă extrem de nervos. Din cauza asta, antrenorul celor de la Astra nu mai ştia pe cine să dea vina pentru eşec. Totul s-a întîmplat la emisiunea Fanatik Show, de pe Digisport.

Iată dialogul dintre realizatorul emisiunii, Horia Ivanovici, şi Mihai Stoichiţa:

MS - Dacă vă uitaţi atent la fază, se poate spune că a fost ofsaid la golul de final al celor de la Dinamo.
HI - Domnule Stoichiţă, din păcate pentru dumneavoastră, reluările ne arată că n-a fost ofsaide.

MS - Bine, bine, am înţeles, dar aţi văzut cît a prelungit arbitrul meciul? Golul s-a dat după ce trecuseră minutele de prelungire.
HI - Domnule Stoichiţă, au fost trei minute de prelungire a partidei. Ne-am uitat atenţi la ceasul de pe ecran. Dinamo a dat gol în minutul 92 şi 50 de secunde, adică regulamentar.

MS - Domnule, atunci maniera de arbitraj a lui Deaconu a fost împotriva noastră!

De fapt, a fost ca-n celebrul banc cu "Ursul, lupul şi iepurele", cînd lupul căuta motive să-l bată pe urecheat. De fiecare dată cînd lupul îl întîlnea, îi trîntea două palme şi-i zicea: "Iar n-ai, mă, şapcă!?" Zile în şir tot aşa, pînă cînd iepurele şi-a luat inima-n dinţi şi a făcut o reclamaţie la şeful pădurii, ursul. "Măria ta, eu nu pot să port şapcă, fac urticarie la urechi". "Bine, mă, las' că vorbesc eu cu lupul"
Iepuraşul s-a facut că plecă şi s-a ascuns într-un tufiş ca să asculte conversaţia ursului cu lupul.

Ursul:
- Mă lupule...înţeleg că vrei să-l baţi pe amărîtul de iepuraş, dar măcar găseşte şi tu un motiv cum trebuie. De exemplu: cere-i o ţigară... şi dacă nu are îl baţi... sau cere-i un foc... şi dacă nu are... iar l-ai prins... dacă îţi dă foc de la brichetă, îi zici că vrei de la chibrit...

Lupul:
- Da, mă ursule... aşa o să fac.

A doua zi, iepuraşul se întîlneşte cu lupul...
Lupul:
- Ia vino, mă, încoace! Dă-mi şi mie o ţigară.
Iepurasul îi dă o ţigară...
- Dă şi mie un foc!

Iepuraşul:
-De care, lupule, de la brichetă... chibrit?

Lupul:
- Dă-mi de la chibrit... îşi fumează lupul ţigara liniştit, după care îi dă două palme iepuraşului şi-i zice:
- De ce n-ai, mă, şapcă!?"

PS: Tot in Gazeta Sporturilor de ieri, Radu Naum scrie si el ceva foarte interesant legat de jocul respectiv. Articolul acestuia, "S-au facut de Rohat", il puteti citi aici.

Cristian Nica - din nou in Champions League

Lasand in urma toate dezamagirile traite in ultimul timp, fostul presedinte al CJA Prahova, Cristian Nica, va debuta, astazi, de la ora 18:00 (19:00 – ora locala), in noua editie a Ligii Campionilor. Astfel, el va oficia, alaturi de Alexandru Tudor (Bucuresti) si Aurel Onita (Constanta), la partida dintre echipa bielorusa BATE Borisov si formatia daneza FC Copenhaga, din turul trei preliminar al celei mai importante competitii europene, la nivel de cluburi. La jocul care se va desfasura pe stadionul Gorodskoi, din Borisov, rezerva de arbitru va fi bucuresteanul Radu Petrescu.
Cei patru cavaleri ai fluierului au ajuns, ieri - la ora 16:00 -, in Belarus, fiind cazati la un hotel din capitala tarii - Minsk -, aflata la 70 km de orasul unde se va desfasura meciul de astazi. Fiindca timpul le-a permis, arbitrii nostri au facut si un scurt antrenament, imediat dupa sosire. Intoarcerea este prevazuta pentru maine seara, ei urmand sa ajunga in tara in jurul orei 22:30, dupa o escala la Viena.

marți, 27 iulie 2010

Cum poti deveni arbitru de fotbal

Pentru a putea dobandi calificarea de arbitru trebuie sa urmezi un curs organizat de catre Comisia de Arbitri din cadrul Asociatiei Judetene de Fotbal de pe raza judetului in care locuiesti. Acesta se desfasoara, in general, in perioada toamna – iarna, avand o durata de 15 – 100 ore, recomandarea Comisiei Centrale fiind ca toate cursurile de arbitri de fotbal sa functioneze intre 15 noiembrie – 15 martie. Totusi, fiecare CJA, poate adapta ‘’Regulamentul de organizare’’, cu acordul CCA, in functie de nevoile existente in judetul respectiv si de conditiile pe care le poate asigura in vederea unei bune desfasurari a cursurilor.
Acest regulament de organizare si desfasurare a cursurilor de arbitri de fotbal, elaborat de catre Comisia Centrala a Arbitrilor, in septembrie 2009, prevede, la punctul 4 – Recrutarea cursantilor, ca:

‘’4.1. Poate urma cursul de arbitri de fotbal orice cetatean roman, precum si orice cetatean strain cu domiciliul legal stabilit in Romania, cu precadere jucator de fotbal, cu o conduita exemplara in societate si fara sa fi suferit condamnari penale, in urma depunerii documentelor pentru examenul de admitere.
4.2. Inscrierea la examenul (verificarea) de admitere se face pe baza de cerere individuala, in care se vor arata:
a) numele si prenumele;
b) domiciliul;
c) data nasterii;
d) profesia si locul de munca;
e) daca si unde a jucat fotbal.
4.2.1. La cererea de inscriere se va anexa cazierul judiciar, adeverinta medicala din care sa rezulte inaltimea, greutatea si ca este apt medical pentru a urma cursurile de arbitri de fotbal, copii legalizate dupa actele de identitate si de studii, chitanta de achitare a taxei de participare, fisa tip cu datele personale (dupa modelul elaborat de C.C.A.) etc.
4.3. Limita de varsta, minim 14 ani – maxim 25 ani.’’

Cred ca mai sunt necesare cateva precizari. Ca sa obtii ecusonul si insigna de cavaler al fluierului nu conteaza daca esti baiat sau fata, daca ai jucat sau nu fotbal, important este sa-ti placa sportul rege, sa vrei sa devii arbitru si sa fi dispus sa faci sacrificii pentru acest lucru. Pentru ca a fi arbitru nu este atat de simplu pe cat pare. Aceasta activitate presupune, pe langa talent, foarte multa munca si foarte multe alte lucruri pe care trebuie sa le iei in calcul daca vrei sa faci performanta. Cei care au practicat sau practica fotbalul, indiferent de nivel, pe langa avantajul cunoasterii fenomenului, ‘’simt’’ altfel jocul, in comparatie cu cei care s-au intalnit cu sportul rege doar prin intermediul televizorului. Totusi, cu multa munca si rabdare acest "handicap" poate fi recuperat. Important este sa vrei!

Cristian Nica ramane in Prahova

Intr-un interviu acordat saptamanalului “Republicanul” - aparut in data de 19 iulie 2010 -, deja fostul presedinte al CJA Prahova, arbitrul asistent FIFA Cristian Nica, facea un anunt-soc care ar fi putut afecta, foarte grav, arbitrajul prahovean si, implicit, imaginea asociatiei judetene de fotbal din judetul nostru. Nu cred ca exagerez cand folosesc aceste cuvinte, avand in vedere ca discutam despre cel mai bun produs al arbitrajului prahovean, din toate timpurile, chit ca acest lucru nu convine multora! Dar, haideti sa vedem raspunsul dat de Cristi la intrebarea jurnalistului Dragos Trestioreanu.

D.T.: Dacă apreciaţi că măsura eliberării dv din funcţia de preşedinte al CJA este una total nejustificată, aveţi de gând să vă îndepărtaţi de lumea fotbalului prahovean?

C.N.: Fotbalul este viaţa mea! Deci, nu am de gând să mă retrag vreodată din această lume. În privinţa Prahovei, dezamăgirile trăite aici mă fac să iau în calcul plecarea la o comisie de arbitri dintr-un alt judeţ! Am deja câteva oferte, pe care le voi studia foarte serios.”

In ciuda bucuriei cu care ar fi fost primit in orice alt judet, Cristi a hotarat sa ramana aici, alaturi de copiii si colegii cu care a lucrat, chiar daca nu va mai face parte din nicio comisie. Cred ca este o decizie inteleapta, care vine ca o lovitura pentru multi dintre cei care deja isi frecau mainile de bucurie pentru faptul ca vor scapa de el si de ceilalti… incomozi care l-ar fi urmat. Culmea este ca pe unii dintre cei care s-au bucurat prea devreme i-a luat gura pe dinainte, transmitandu-le copiilor sa plece dupa Cristi daca nu le convine schimbarea. Halal discurs!

Inchei cu un mesaj primit de la un vechi prieten, care urmareste, de la distanta, ceea ce se intampla in Prahova: 'Viata merge inainte! Intotdeauna regretam si apreciem oamenii dragi si valorosi dupa ce-i pierdem. Sunt sigur ca, mai devreme sau mai tarziu, ''vor da Cezarului ce-i al Cezarului''! ''Ceea ce nu te omoara te intareste''! Unii au prea multe calitati, altii prea multe defecte. Succes in tot ce vei intreprinde!'

Daca va pasa de arbitraj... aveti scoaladearbitri@gmail.com!

Avand in vedere faptul ca, prin "bunavointa" unora, voi avea mai mult timp liber, pentru a ma ocupa de acest blog, am creat zilele trecute o adresa de mail la care sa-mi puteti trimite diverse... "povesti", precum si propuneri cu subiecte pe care sa le abordez in viitor. Am si eu foarte multe idei, dar poate ca voi aveti unele mai bune. Asadar, astept mesajele voastre la adresa scoaladearbitri@gmail.com, indiferent de judetul sau tara in care va aflati. Aratati ca va pasa de arbitrajul prahovean si romanesc... pentru ca mie imi pasa... poate prea mult!

luni, 26 iulie 2010

The Last Emperor - Ultimul Imparat

In sfarsit, am reusit sa vad si eu un film - duminica -, dupa foarte multe amanari cauzate de diversele probleme cu care ne confruntam in cadrul Comisiei Judetene a Arbitrilor Prahova. Intocmirea intrebarilor pentru testarile arbitrilor, corectarea a zeci de lucrari - uneori pana mult dupa miezul noptii -, delegarile de la jocurile de juniori, pregatirea teoretica inainte de examene, trimiterea de materialele catre presa si multe altele mi-au ocupat atat de mult timpul, incat cu greu am mai reusit sa ma uit la televizor sau sa citesc vreo carte. Dar sunt hotarat sa recuperez, de aici inainte.
Creatia lui Bernardo Bertolucci - "Ultimul Imparat" -, este un film impresionant, o lectie de istorie, o capodopera cinematografica ce merita vazuta. Este povestea unui destin, cel al imparatului Pu Yi, incoronat la varsta de trei ani si obligat sa abdice la sase, in urma revolutiei republicane a lui Sun Yat-sen, care punea capat - la  12 februarie 1912 -, unei perioade de 267 de ani de domnie a dinastiei Ching si a celor 2000 de ani de imperialism. Este un film tulburator despre un copil pus in fruntea unui imperiu, despre marirea si decaderea unui imparat, ajuns marioneta japonezilor in perioada in care a condus statul Manchukuo (1931-1945), creat de acestia în Manciuria.
Nascut la 7 februarie 1906, Pu Yi, moare pe 17 octombrie 1967, dupa ce, in 1945 este capturat de trupele sovietice, iar mai apoi este inchis la Shenyang, pana in 1959, cand a fost amnistiat de catre liderul chinez Mao Zedong.

Mai jos, aveti o scurta prezentare a filmului, pe care o gasiti si pe coperta DVD-ului distribuit, martea trecuta, impreuna cu "Gazeta Sporturilor".

<<“Ultimul Împărat “ este povestea adevărată a lui Aisin-Gioro Pu Yi, cel din urmă împărat din dinastia Chineză Ching. Încoronat la vârsta de 3 ani, adorat de 500 de milioane de oameni, forţat în final să abdice, Pu Yi sfârşeşte în obscuritate, un simplu cetăţean al Republicii Populare. Un film de o splendoare vizuală unică, o fascinantă călătorie într-o altă lume, „Ultimul împărat” a câştigat nouă premii Oscar, învingând la toate categoriile la care a fost nominalizat.>>

Punct si de la capat

Cand am creat acest blog, intentia mea - am mai spus-o -, era sa scriu doar despre frumusetea sportului, a fotbalului, in general, si a arbitrajului, in special. Vroiam sa ma axez pe aceasta ultima activitate, una foarte hulita la noi in tara, tocmai pentru ca imaginea care i s-a creat, de ceva vreme, a indepartat foarte multi copii de ea. Mi-am dorit sa arat si o alta fata a arbitrajului, una necunoscuta publicului larg, un public obisnuit cu stiri senzationale, “bombe” si alte… “cancanuri”. Din pacate, am fost nevoit sa ma abat putin de la drumul initial, din motive care nu au tinut de mine. Bataile la care au fost supusi colegii mei, pe terenurile din judet, iar mai apoi acuzele total nefondate, ale presedintelui AJF, la adresa membrilor Comisiei Judetene a Arbitrilor Prahova, printre care ma aflam si eu, m-au determinat sa iau pozitie pentru ca oamenii sa poata discerne de partea cui se afla adevarul. Am considerat ca este de datoria mea sa fac acest lucru, mai ales ca eram si vicepresedinte al CJA. Dar, atentie, nu am atacat niciodata pe nimeni, ci doar m-am aparat, pentru ca, daca as fi atacat... aveam foarte multa “munitie” pe care o puteam folosi! Poate inteleg si cei care m-au amenintat zilele trecute cu… “una-alta”, cum au stat, de fapt, lucrurile! Apropo… le reamintesc acestora ca nu suport sa fiu amenintat sau atacat pe nedrept, iar metoda “pumnului in gura” nu functioneaza, in cazul meu!

O precizare, pentru cei care privesc din exterior... incepand de saptamana aceasta, CJA Prahova are o noua structura de conducere. Fostul presedinte, asistentul FIFA Cristian Nica, si echipa sa - din care am facut si eu parte -, fiind schimbati de catre presedintele AJF, fostul arbitru divizionar B Silviu Crangasu, din motive… tot n-am inteles care-s alea, dar n-are importanta. Important este ceea ce va ramne in urma noastra!

Sunt madru ca, in perioada 2007-2010, am facut parte din echipa lui Cristian Nica, alaturi de care am muncit pentru a crea o noua imagine arbitrajului prahovean. Printre altele, am incercat sa formam o familie, sa cream o unitate intre cei 163 de copii, pe care i-am adus in cei trei ani, si ceilalti arbitri cu exprienta. Cat am reusit din ceea ce ne-am propus, lasam pe altii sa aprecieze. Timpul va demonstra cine a avut dreptate.
Stiam de la inceput ca va veni si ziua asta, doar ca as fi preferat ca lucrurile sa se petreaca intr-un mod civilizat, ca intre barbati, fara a se apela la tot felul de “tertipuri” si fara a fi improscati cu noroi, doar pentru a justifica intr-un fel aceasta inlocuire. M-as bucura daca cei care se vor ocupa, de acum, de destinele celor 220 de arbitri prahoveni vor inteleage ca nu am avut si nu avem nimic cu ei. Le urez succes sperand ca se vor concentra pe munca pe care urmeaza sa o desfasoare, in detrimentul unei eventuale… “vanatoare de vrajitoare”!

Ca sa n-o mai lungesc, incepand de astazi, ma voi ocupa de ceea ce vroiam de fapt sa fac, sa atrag cat mai multi copii catre aceasta activitate, pe cat de frumoasa pe atat de hulita, asta in ciuda faptului ca nu voi mai face parte din Biroul CJA Prahova. Iubesc atat de mult arbitrajul incat nu e nevoie sa fac parte din vreo comisie, pentru a ajuta si eu la dezvoltarea acestuia si la schimbarea imaginii destul de sifonate din ultima vreme.
Acest blog se adreseaza atat arbitrilor cat si celor care doresc sa devina cavaleri ai fluierului, din toata tara, nu doar din Prahova. Alegand sa devina arbitri aleg sa faca sport, pentru ca, dupa parerea mea, si arbitrajul poate fi considerat un sport. Unul ceva mai special, avand in vedere ca cei care-l practica sunt poate singurii sportivi care sunt permanent injurati, niciodata aplaudati! Totodata, acest blog se adreseaza tuturor iubitorilor fotbalului, celor care doresc sa afle si alte aspecte din viata arbitrilor sau sa afle ultimile modificari ale Legilor Jocului. Voi avea foarte mult de lucru, de azi inainte... In speranta ca nu voi mai fi nevoit sa raspund si altor atacuri, pun punct, aici, si o iau de la capat.

Suntem mandri!

De cand cu toata nebunia schimbarii lui Cristian Nica, din functia de presedinte al CJA Prahova, si implicit a noastra, a celor care alcatuiam echipa sa, am primit foarte multe mesaje din partea arbitrilor cu care am lucrat, in ultimii trei ani. Ca au fost telefoane, sms-uri, mailuri sau comentarii pe bloguri, acestea ne-au mai indulcit putin din amaraciunea modului in care am fost tratati si ne-au facut sa credem ca nu am petrecut degeaba atatia ani in fruntea arbitrajului prahovean.
Suntem mandri de faptul ca am avut privilegiul de a lucra cu acesti copii si le multumim pentru apreciere si pentru ca au fost mereu alaturi de noi. Asta este ce mai mare rasplata pe care o puteam primi, in urma muncii pe care am depus-o in cadrul CJA Prahova.
Cel mai bun exemplu este mesajul de mai jos, postat, ieri, la unul dintre materialele de pe acest blog. Il redau integral, lasandu-va sa trageti concluziile.

"Ionut,sa va dea Domnul SANATATE!!!k de restul o avea El grija....k sunteti, k nu mai sunteti; k veti fi sau nu veti mai fi "legati" de aceste "FUNCTII" ,pentru noi veti fi MEREU acolo in VARFUL IERARHIEI!!!veti avea MEREU recunostiinta noastra!!!V-ati castigat un "loc" ,din care nu veti fi DEMISI niciodata....un loc in inimile noastre!!!si ptr asta ar trebui sa fiti MANDRII.

VA MULTUMIM!!!...............semneaza M.I."

duminică, 25 iulie 2010

Multumiri

Ii multumesc, in primul rand, prietenului Cristian Nica pentru faptul ca mi-a oferit ocazia de a lucra, timp de trei ani (2007-2010), alaturi de el, in cadrul Biroului Comisiei Judetene a Arbitrilor Prahova. A fost o onoare sa fac parte din acesta comisie si sper ca am lasat cateva lucruri bune in urma mea.
Le multumesc colegilor din cadrul Biroului, la fel cum le multumesc si colegilor arbitri pentru modul in care am colaborat in toata aceasta perioada, chiar daca uneori am avut pareri diferite. Daca am gresit fata de cineva, imi cer scuze si il asigur ca nu a fost o greseala intentionata!
In final as vrea sa-i multumesc, in mod special, domnului doctor Emil Vlaiculescu, parintele arbitrajului prahovean, pentru sfaturile pe care mi le-a dat, de-a lungul timpului, si pentru faptul ca a fost mereu alaturi de noi, chiar daca sanatatea nu i-a permis si prezenta fizica. Sper ca este mandru de ceea ce au realizat “copiii sai”, in acesti ani.

Fii optimist!

Zilele acestea am primit un mail de la o veche prietena. Este tipul de mail care se incheie cu "da-l mai departe", dar nu stiu cati il citesc cu atentie si cati cred in acesta poveste. Am inteles mesajul prietenei mele si pentru ca mi-a placut foarte mult “istorioara” m-am gandit sa o postez aici.

'George este tipul de om pe care ţi-ar plăcea să-l urăşti: e întotdeauna bine dispus şi are întotdeauna ceva pozitiv de spus. Dacă cineva îl întreabă cum ii merge, el răspunde: "Dacă ar fi mai bine de atât, ar fi nevoie de doi oameni pentru atâta bine!". E un optimist! Dacă un coleg are o zi rea, George reuşeşte întotdeauna să-l facă să vadă partea pozitivă a situaţiei.
Am devenit curios şi într-o zi l-am intrebat: "Nu înţeleg, nu este cu putinţă să fii optimist în toate zilele, tu cum reuşeşti?"
George îmi răspunse:
"În fiecare zi când mă trezesc, ştiu că am două posibilităţi: Pot să aleg să fiu bine dispus sau pot să aleg să fiu rău dispus. Şi aleg să fiu bine dispus. Când mi se întamplă ceva rău, pot să aleg între a fi o victimă sau pot să aleg să învăţ din ce mi s-a întâmplat. Şi eu aleg să învăţ. De fiecare dată când cineva vine la mine să se lamenteze pentru ceva, pot să aleg între a-i accepta plângerile sau pot alege să-l ajut să vadă latura pozitivă a vieţii. Şi eu aleg întotdeauna partea bună a vieţii."
"Dar asta nu este întotdeauna aşa de usor" i-am spus.
"Ba da, zise George, întreaga viaţă este o problemă de opţiuni. Când îndepărtezi din viaţă tot ceea ce nu contează cu adevărat, totul devine o chestiune de opţiuni. Depinde de tine să alegi cum să reacţionezi la diverse situaţii, tu trebuie să decizi cum să-i laşi pe alţii să-ţi influienţeze atitudinea faţă de viaţă. Tu alegi să fii bine sau rău dispus. Până la sfârşit tu eşti acela care decizi cum să-ţi trăieşti viaţa".
Dupa această discuţie am pierdut legătura cu George, fiindcă mi-am schimbat locul de muncă, dar adesea, când mă regăseam gândindu-mă la cuvintele lui, atunci optam pentru ceva în viaţă în loc să reacţionez la evenimente. Apoi am aflat că George a avut un accident groaznic la locul de muncă, a căzut de la 18 metri înălţime şi după o operaţie de 8 ore şi după o îndelungată spitalizare a ieşit având o placă de oţel în spate. M-am dus să-l văd şi l-am întrebat dacă se simte tot atât de bine.
"Vrei să vezi cicatricile mele?"
"Dar cum faci să rămâi pozitiv dupa ce ţi s-a întâmplat?
"În timp ce cădeam, primul lucru care mi-a venit în minte a fost fetiţa mea. Apoi, în timp ce zăceam pe pământ, mi-am zis că pot să aleg între a muri şi a trăi. Şi am ales să trăiesc."
"Dar nu ţi-a fost frică?"
"Atunci când m-au dus la spital şi am văzut expresiile feţelor surorilor şi doctorilor, mi-a fost frică, fiindcă era de parcă se uitau la un om mort. Apoi un infirmier m-a întrebat dacă am alergie şi am răspuns: DA! Toţi m-au privit şi atunci am urlat: sunt alergic la gravitaţie! Toţi au izbucnit în râs şi eu le-am spus: acum operaţi-mă ca un om viu, nu ca pe unul care e deja mort!"
George m-a învăţat că în fiecare zi avem posibilitatea de a alege să trăim o viaţă deplină. Şi este inutil să fim mereu îngrijoraţi pentru mâine, fiindcă fiecare zi vine cu problemele ei cu care trebuie să trăim, şi mâine ne vom gandi la problemele de mâine. La urma urmei, azi este ziua de mâine pentru care îţi făceai probleme ieri.
Acum ai doua opţiuni: să ştergi acest document sau să-l trimiţi celor pe care îi iubeşti.
Îţi spun ce am ales eu: voi trăi din plin fiecare zi, fiecare răsuflare, şi mai presus de toate, fiecare prietenie.'

joi, 22 iulie 2010

Mi-e scarba!

Foarte multi dintre colegii mei au primit, astazi, urmatorul sms (il redau exact): "Nu fiti masa de manevra pt. o lupta pt. functii! Vicepresedintii vor putere cu orice prêt, bogdan nu si- luat probele niciodata dar arbitra. Fiti realisti!".

Au trecut cateva ore de cand am aflat despre acest nou atac al unor oameni disperati. Citesc mesajul de nenumarate ori si nu-mi vine sa cred cat de marsavi pot fi unii! Nu se tine cont de nimic... ca tot vorbeam ieri, se trage la foc automat, fara somatie (vezi Dezbina pentru a conduce!).
Am primit amenintari telefonice, am fost improscati cu noroi prin presa, s-a ajuns la atac la persoana, acum apare mesajul asta... unde si cand va veti opri, domnilor?! Suntem prea multi, va fi greu sa ne inchideti gura la toti! V-ati bazat pe faptul ca lumea nu va afla ce se intampla cu adevarat... uite ca se afla!

Mi-e scarba ca trebuie sa comentez acest mesaj... mi-e scarba de faptul ca a fost trimis de unul dintre... colegii nostri... pe care il cunosc! Nu vreau sa ma scuz in niciun fel... las faptele sa vorbeasca pentru mine! Ma intreb doar de ce nu a avut tupeu "domnul"... sa-si dea si numele?! Ce se intampla, domnu'...X, daca-ti spuneai numele? Ti-e teama ca oamenii n-ar mai da 2 bani pe ceea ce spui, atunci cand vor afla cine vorbeste? Sau te gandesti ca se vor uita urat daca vei face parte din noua comisie? Sunt constient ca nu ma au toti la suflet, pentru felul meu de a fi... in special unii colegi, mai din generatia mea... stim noi care si de ce! Nu-i asa ca am dreptate, domnu'... X? Sunt onorat sa stiu pentru ce ma urasti, dar mi-e sila ca suntem colegi!
D-aia nu mai poti tu de ceilalti... ce revolutionar suna "nu fiti masa de manevra"! NICIODATA NU MI-AM PERMIS SA-I CONSIDER PE COLEGII MEI MASA DE MANEVRA! Si ei pot confirma asta. Aduceti-va aminte de greva de anul trecut, cand foarte multi dintre voi ma intrebati ce sa faceti... amintiti-va ce v-am raspuns: "Faceti cum credeti voi de cuviinta, cum va spune constiinta!". Nu mi-am permis sa zic nimanui ce sa faca... desi as fi avut posibilitatea asta! Tuturor celor cu care am lucrat in ultimii 3 ani, le-am spus doar atat: fiti voi insiva, fiti demni si nu va lasati calcati in picioare de nimeni! Fiti OAMENI!

"Vicepresedintii vor putere cu orice pret"... aici ai dreptate, m-ai prins! Eu vreau putere... vreau foarte multa putere... DE MUNCA!!! Da domnu'... X, asa am inteles eu "puterea"! Mi-a dat Dumnezeu multa putere sa-mi sacrific familia pentru a lucra cu acesti copii... am avut multa putere sa vin de cateva ori pe saptamana la sediul AJF, pentru a face delegari la juniori, pentru a face pregatire cu cei care sustineau examene sau sa merg sa-i vad pe unii dintre colegii mai mici la jocuri, in weekend! Multa putere am avut ca, in timpul meu liber, in loc sa ma joc cu copilul, sa stau sa fac planuri de lectii pentru colegii mei, sa fac strategii de atragere a tinerilor catre aceasta frumoasa activitate, de care tu iti bati joc!! Am mers prin scoli sa aduc copii despre care tu si altii ca tine sa spuneti ca sunt slabi, ca nu stiu nimic... normal, cine mai este ca voi?! Asta am facut eu cu puterea domnu' X! Si totul FARA NICIUN BAN! GRATIS... FREE... MOCA, daca-ti suna mai bine!!! Asa e ca nu-ti vine sa crezi ca mai exista si fraieri d-astia ca mine, ca Vali, Cristi si ceilalti colegi?! Stii bine cum stau lucrurile, dar probabil ca visezi la... altceva! Prietenii stiu la ce!

Presedintele AJF il face praf pe Alin (cititi aici) tu te iei de Bogdan... acelasi stil, draga... fost prieten! Acelasi stil de a calca pe cadavre pentru a va atinge scopul! Puteai sa-mi spui in fata, daca aveai demnitate... dar nu ai, pentru ca ti-ai terfelit-o pentru cativa... stii tu mai bine! Daca tu esti de acord ca presedintele AJF sa injure arbitrii (vezi aici), sa-i atace marsav, in presa... sau sa veniti batuti de la jocuri, de niste huligani carora tocmai li s-a ridicat suspendarea... este problema ta! Eu nu-s de acord cu astfel de lucruri si mi-am spus parerea raspicat, de fiecare data, semnandu-ma! Vezi tu, asta e o alta diferenta intre noi... Eu cand am ceva de spus ii spun omului in fata, nu trimit mesaje diversioniste asa cum faceti voi! Si cum ati mai facut-o si anul trecut!

Revenind la Bogdan, daca ai mai fi trecut pe la sedinte ai fi stiut ca nu a fost niciodata favorizat... numai daca-ti amintesti de promovarea lui Florin Ionescu, atunci cand cel care a decis cine sa merga mai departe a fost Cristi! De ce? Pentru ca asa a considerat ca este corect, sa trimita mai departe pe cel care era mai bun la vremea respectiva! Mai spune-mi unul, dintre cei cu care te-ai aliat, care sa fi facut ce a facut Cristi, fara sa fii tinut cont de gradele de rudenie!! Unul, spune-mi!

Iar de probe... daca nu le-a luat, nu a arbitrat, domnu'... X! Sau poate ca o fi arbitrat prin 2007, la Liga C Prahova, impreuna cu cei suspendati, care erau delegati pentru a nu se disputa jocurile fara arbitri. De ce nu spui si de nea Petrica Babau, pe care l-am reactivat in acea perioada, tocmai din lipsa de arbitri?! Mi-e sila de tine, la fel cum mi-e sila si de ceilalti care stau la panda! N-am fost noi cei mai buni si recunosc ca am facut si greseli... dar am fost trup si suflet pentru acest colegiu, pentru acesti copii. Am incercat sa cream o familie de care voi va bateti joc, pentru ca aveti o alta filosofie despre aceasta frumoasa activitate!

Asta este! Viata merge inainte, iar timpul va demonstra cine are dreptate si ce fel de oameni suntem fiecare! Are Dumnezeu grija de asta! Va garantez!

PS: Ca sa intelegi, "domnu' X" cat de mult tin eu la "functie" sunt dispus sa nu mai calc prin curtea AJF, daca cei cu care am lucrat vor spune ca "vreau puterea cu orice pret!" asa cum clamezi tu... ANONIMULE!

miercuri, 21 iulie 2010

Dezbina pentru a conduce!

In ultimul meu post, cel de sambata, spuneam ca "Sunt dezgustat!" de ceea ce se intampla zilele astea in fotbalul judetean! Parca pentru a-mi accentua acest sentiment, domnul presedinte al AJF Prahova, Silviu Crangasu, trimite o rafala de acuze la adresa lui Cristian Nica si a comisiei conduse de el, care, pe langa faptul ca sunt neadevarate, arata si o stare de nervozitate exagerata a acestuia! O stare pe care nu o inteleg, de om aflat in razboi, care trage in tot ce misca, fara somatie si la nimereala, speriat sa nu fie lovit de vreun... proiectil advers. Ciudat este faptul ca, dinspre noi, cei in care a inceput sa traga, nu a deschis nimeni focul, si nici nu l-ar fi deschis, mai ales acum cand domnul Crangasu are nevoie sa se pregateasca in liniste pentru... alegerile de la FRF! Alegeri la care, am citit prin presa prahoveana, va fi unul dintre candidatii la functia de vicepresedinte!! Tocmai de aceea imi exprim, inca o data, nelamurirea cu privire la atacul domniei sale! Ma gandesc ca am trecut de epoca de piatra, in care, cel care se intorcea cu spatele risca sa fie lovit cu ghioaga in cap, doar pentru o parere diferita de a celuilalt. Si totusi, ce (cine) l-a manat in lupta pe domnul presedinte?! Grea rau dilema asta... dar nu si pentru cei care cunosc fotbalul prahovean!
Atacul despre care vorbeam s-a declansat in saptamanalul "Republicanul", aparut luni, 19 iulie, presedintele AJF lasand impresia ca si-a consumat toata munitia desi, la cum il cunosc eu, sunt sigur ca mai cauta si alte... gloante. Ca ele sunt oarbe, nu mai conteaza, important e sa faca ceva zgomot.
Dragos Trestioreanu si Daniel Cosarek realizeaza o ampla ancheta prin care incearca sa desluseasca itele schimbarii lui Cristian Nica, mult mai putin importanta, pentru altii, decat cronica unui joc amical. Dar asta este o alta poveste. Pe situl lui Dragos Trestioreanu si pe cel al ziarului Republicanul, gasiti un interviu al lui Cristian Nica, precum si modul in care asistentul FIFA demonteaza toate acuzatiile presedintelui AJF, fostul arbitru divizionar B Silviu Crangasu! De asemenea, aici, puteti citi si despre atacul marsav, sub orice limita, al presedintelui AJF Prahova, la adresa unui coleg de al nostru, care de doua zile nu-si revine din soc! Este incredibil cum un om este dispus sa calce si pe cadavre, doar pentru a-si atinge scopul! Este incredibil cum unul dintre viitorii membri ai comisiei isi permite sa ne ameninte, crezand ca o sa facem pe noi de frica! Este incredibil unde s-a ajuns pentru a ne da la o parte, cand toate astea se puteau rezolva barbateste, intre patru ochi, fara a se mai face atata tam-tam. Nu era mai simplu, domnule Crangasu, sa ne spuneti ca nu mai vreti sa lucrati cu noi, asa cum v-am sugerat de foarte multe ori, decat sa declansati acest razboi? Ati preferat insa sa va ghidati dupa deviza, care va place tare mult, "Dezbina pentru a conduce!", dar care se va intoarce impotriva dumneavoastra, mai devreme sau mai tarziu! E doar o chestiune de timp! Va asigur de asta, pentru ca Dumnezeu nu doarme, este sus si vede! Si are un talent... ca nu rateaza nimic.

sâmbătă, 17 iulie 2010

Sunt dezgustat!

De cateva zile, apele sunt foarte agitate in fotbalul judetean... nu ca ar fi fost altfel de vreo cativa ani incoace! S-au intamplat multe de-a lungul timpului, dar parca niciodata scandalurile nu au fost atat de dese ca in acesti ultimi ani. Cei care cunosc ce se intampla in Prahova ma pot contrazice, daca gresesc. Totusi, nu vreau sa dezvolt prea mult subiectul, deocamdata!
M-au intrebat foarte multi de ce nu scriu nimic despre schimbarile facute la nivelul conducerii comisiei judetene a arbitrilor, mai ales ca si eu sunt unul dintre cei vizati! N-am scris din mai multe motive... Unul dintre ele ar fi acela ca mie nu-mi plac scandalurile, desi pentru altii, acestea fac parte din filozofia lor de viata. Dar nu este treaba mea asta! Alt motiv este acela ca sunt, pur si simplu, dezgustat, ca sa nu spun altfel, de tot ceea ce s-a intamplat, in ultima perioada! 
Cu siguranta ca majoritatea celor care viziteaza acest blog a auzit despre decizia presedintelui AJF Prahova, fostul arbitru divizionar B Silviu Crangasu, de a-l inlocui pe asistentul FIFA Cristian Nica, din functia de presedinte al comisiei judetene a arbitrilor, cu domnul Marian Deaconu. Nu as fi sincer daca as spune ca aceasta inlocuire a constituit o surpriza pentru mine... Prietenii stiu de ce! Apropo de prieteni, unul foarte implicat in activitatea fotbalistica imi spunea ca "asa e in fotbal... intotdeauna vor fi unii care sa te 'lucreze' pentru ati lua locul! Care-i problema daca te schimba? Azi te 'lucreaza' ei, maine ii 'lucrezi' tu... si tot asa!" Interesant, nu? Si-mi mai zicea ceva: "Nu inteleg de ce e asa mare bataia pe posturile astea de la comisia arbitrilor, cum nu am inteles de ce v-ati intors, anul trecut, dupa demisia lui Cristi!". Desi el cunostea raspunsurile, i-am repetat: noi nu am vizat niciodata functii si nu am 'lucrat' pe nimeni pentru a ajunge la ele... nici nu o vom face de aici incolo! Am ajuns din intamplare, printr-o festa jucata de Dumnezeu celor care l-au facut pe fostul presedinte, colonelul George Andrei, sa-si dea demisia! Iarasi, prietenii stiu ce spun! Dar daca tot am ajuns aici, am zis ca trebuie sa facem tot ce depinde de noi pentru dezvoltarea arbitrajului prahovean. Nu stiu cat am reusit din ceea ce ne-am propus, las pe altii sa ne aprecieze munca, ce pot spune insa este faptul ca am venit cu inima deschisa si am muncit cu sufletul, chiar daca am facut munca voluntara!
In privinta schimbarii noastre n-ar fi nicio problema... nu suntem nici primii, nici ultimii schimbati doar pentru ca... nu stiu pentru ce, dar nu conteaza! Ce conteaza este altceva... cei care se tot "lucreaza" intre ei, pentru a ajunge sa ocupe o anumita functie - culmea, neplatita!-, se gandesc oare si la... "pagubele colaterale"?! Se gandesc ei la copiii aceia care au venit cu sufletul deschis catre aceasta activitate, iar acum sunt bulversati total, dupa ce mentorul lor este schimbat?! Si asta doar pentru ca... habar n-am pentru ce, dar, iarasi, nu conteaza! Se gandesc ei ca e posibil sa nu fie doriti de catre majoritatea celor care vor sa le fie sefi? Stiu, nu conteaza ce vor arbitrii! Conteaza ce vrea... nu spui cine, persoana importanta! Eu le urez succes, dar nu inainte de a spune ca sunt... mandru de acuzele ce mi se aduc! Chiar daca nu mi s-a reprosat nimic in fata, indirect sunt acuzat ca m-am implicat prea mult in activitatea comisiei, ca iau mereu apararea arbitrilor si ca vorbesc prea... "direct"! Imi cer scuze, domnilor acuzatori, dar asta sunt, nu ma pot schimba! Asa cred eu ca trebuie sa faca un vicepresedinte al comisiei... sa ia apararea celor pe care-i reprezinta, atunci cand au dreptate, si sa le spuna atunci cand gresesc! Stiu ca cel putin un... fost "membru" nu este de acord cu ceea ce am afirmat!
Uitasem sa spun de ce s-a intors Cristi, anul trecut, si, implicit, noi cei care demisionasem, ca semn de solidaritate fata de el. Cu totii ne-am intors pentru colegii nostri arbitri, care urmau a fi maziliti doar pentru ca au indraznit sa-si arate indignarea fata de ceea ce li se intampla pe la jocurile din campionatul judetean, acolo unde erau calcati in picioare de catre niste huligani, care stiau ca vor reusi sa scape de suspendari, deoarece... mai bine ma opresc aici! Ne-am intors pentru lacrimile celor care ne implorau sa revenim asupra deciziei, chiar daca insemna sa ne incalcam niste principii, pentru toate mesajele primite de la cei impreuna cu care incercam sa formam o familie, sa facem sa se vorbeasca, din nou, cu respect, despre arbitrajul prahovean, asa cum se vorbea pe vremea domnului doctor Emil Vlaiculescu! Daca am gresit atunci, asta este, ne asumam responsabilitatea si suportam consecintele! Stiu ca vor fi multi care vor stramba din nas dupa ce vor citi aceste randuri. E normal acest fapt, pentru ca filozofia lor de viata nu se bazeaza pe sentimente, nu tine cont de lacrimi sau de principii d-astea 'nesanatoase'. Pentru ei fotbalul si arbitrajul inseamna cu totul altceva!

PS: Va rog frumos sa nu mai trimiteti mesaje cu injuraturi sau alte chestii de genul asta! Chiar daca ele sunt impotriva domnului Silviu Crangasu sau a unora dintre cei care compun noua comisie, nu le voi publica! Daca aveti ceva de spus, spuneti, dar civilizat!

miercuri, 14 iulie 2010

Va mai amintiti cum ne pregateam iarna trecuta?

Ca tot am reluat pregatirea, fiind in plina vara - cu temperaturi foarte ridicate -, m-am gandit ca n-ar fi rau sa ne reamintim in ce conditii se desfasurau antrenamentele prin luna… ianuarie! Brrr!
Mai jos puteti citi un material special, realizat la una dintre sedintele de pregatire, de catre Daniel Cosarek, reporterul saptamanalului “Republicanul”. Tot el mi-a pus la dispozitie si cateva poze, unele dintre ele nefiind publicate pana acum. Prilej sa-i multumesc pentru amabilitate.


"Arbitrii prahoveni se antrenează după ultimele metode ale FIFA

Autor: Daniel COSAREK

Nu doar echipele de fotbal şi-au reluat antrenamentele în această perioadă, ci şi arbitrii, care trebuie să intre în formă înaintea jucătorilor, pentru a trece testele fizice dinaintea reluării campionatului. Cei prahoveni se pregătesc pe terenul secund de la „Vega”, sub îndrumarea şefului lor, Cristian Nica, experimentatul asistent apelând, de circa un an, la metode pe care le-a descoperit şi el, nu cu mult timp în urmă, în stagiile de perfecţionare din Antalya.

Până se vor inventa roboţii capabili să ia deciziile corecte într-un meci, fotbalul se va baza tot pe arbitri, care continuă să fie un „rău necesar” desfăşurării meciurilor. Adesea, ei sunt primii criticaţi, indiferent de rezultatul unei întâlniri, dar puţini sunt cei care înţeleg, cu adevărat, cât de greu este să iei decizii în fracţiuni de secundă, după faze pe care nici analizele video nu le lămuresc, de multe ori. Din afară, pare simplu să fluieri un fault, să ridici fanionul, dar sunt destule alte elemente ale arbitrajului care par naturale, însă nu pot veni decât ca urmare a unei pregătiri fizice şi teoretice foarte bune. Arbitrul este văzut de spectator în momentul în care fluieră, apoi dispare pe acea „diagonală” pe care trebuie să-şi caute loc, pentru a vedea cât mai bine fazele şi a încerca, ajutat şi de asistenţi, să ia deciziile cele mai bune.

Pentru toate acestea, este nevoie de antrenament, aşa că, săptămâna trecută, am decis să aflăm ce înseamnă o şedinţă de pregătire fizică şi practică a arbitrilor. Cei prahoveni, în speţă, care s-au mutat, de circa un an, pe arena „Vega”, după ce nu au mai fost lăsaţi la „Ilie Oană”. „Acolo eram mai aproape de sala de şedinţe, de la AJF, era mai bine. De circa un an, ni s-a interzis de către primărie să mai mergem acolo şi, după ce, o vreme, fiecare s-a antrenat pe unde a putut, am găsit înţelegere la Chimia Brazi, la Camil Oprişan, şi ne-au dat voie aici. Cât timp am putut, am făcut câte două antrenamente pe săptămână, marţea şi joia, dar vom trece la unul singur, pentru că joia avem şedinţa de la sediul AJF Prahova”, spune preşedintele comisiei judeţene de arbitri, Cristian Nica.

Prezenţă „subţire” la antrenamente

Joi, ora 15.45, stadionul „Vega”. Cristi Nica ajunge printre primii şi-i organizează pe cei câţiva deja prezenţi: „Să avem minimum patru fanioane, ieşim la fix”. Cât stăm de vorbă în vestiarul antrenorilor, se adună aproape 30 de arbitri sau cursanţi ai şcolii de arbitri, numele mai cunoscute fiind, totuşi, puţine: Ionuţ Borcan şi Valentin Dumitru, ambii asistenţi de Liga a II-a, Radu Danielenco şi Emil Mateescu, „central”, respectiv asistent la Liga a III-a. „Prezenţa este obligatorie, în mod normal, dar nu vin foarte mulţi, mai ales în această perioadă. Cei de la Câmpina fac acolo, la ei, iar mulţi au serviciu şi nu pot ajunge la ora patru după-amiază. Când vom trece la cinci, cinci şi jumătate, le va fi mai uşor şi vom fi mai mulţi”, explică Nica, mărturisind că, până la urmă, „este o chestiune de conştiinţă a fiecăruia, iar examenele fizice vor tria”.
Antrenamentul se desfăşoară pe terenul secund, bătătorit, deja, de juniorii Chimiei Brazi. Se începe cu câteva ture uşoare de teren, apoi se trece la gimnastică şi stretching. Nica şi Dumitru sunt în centru, exemplificând de fiecare dată pentru colegii lor. După circa 10 minute, urmează alte câteva elemente de încălzire, gen joc de glezne, alergare laterală, alergare cu genunchii sus, pregătitoare pentru momentul cel mai „plăcut”: 10 ture de teren, jumătate în ritm susţinut, jumătate la „relanti”, alternativ. Nica împarte grupul în două, iar jumătatea care pică pe „mâna” lui Valentin Dumitru este compătimită de Radu Danielenco: „Să vezi ce-i aleargă "Collina" (n.r. – porecla pleşuvului asistent)!”. Nu e însă diferenţă mare de ritm între cele două grupuri, care se deşiră din cauza puştilor aflaţi încă pe băncile şcolii şi neobişnuiţi cu efortul fizic. „Sunt unii băieţi care aleargă foarte bine, unii fac fotbal, alţii l-au practicat. Dar mai sunt şi câte unii care au probleme. Abia acum se acomodează. Cei care aleargă bine nu ştiu cât de buni arbitri vor fi, însă vreau să-i iau, să-i şlefuim şi să-i ducem mai sus. Le-am spus că au o şansă să fie excepţionali, adică să fie remarcaţi, să întrebe lumea cine sunt, pentru că arată bine, aleargă bine şi merită promovaţi”, spune şeful arbitrilor prahoveni.
Fiecare duce cum poate cele 10 ture, iar frigul pătrunzător îl determină pe Nica să-i organizeze rapid pentru cel mai interesant moment al pregătirii: proba practică. „Deleagă” rapid patru asistenţi şi doi „centrali”, iar pe ceilalţi băieţi îi împarte în două echipe pentru o „miuţă”. „Asistenţii! Doi la o tuşă, doi la o tuşă. Staţi unul în spatele celuilalt şi fiecare ia decizia pe care o crede de cuviinţă. Vedem ce iese, iar dacă unul ridică, iar celălalt nu, oprim jocul şi discutăm”, îi anunţă Nica pe cei patru „tuşieri”, făcând apoi şi o glumă, prilejuită de lipsa de marcaj a terenului acoperit de zăpadă: „Când trece mingea mult de voi, ridicaţi aut”! El va fi „central”, alături de cei doi tineri desemnaţi, Emanuel Tincu şi Laurenţiu Dragu: „Centralii, suntem obligaţi să alergăm apropiaţi unul de celălalt. Cine vede fault fluieră. Poate eu nu văd la fel, dar oprim jocul şi discutăm, să vedem care era decizia corectă!”.

Fotbal cu şapte arbitri

Şi începe meciul. La primul aut, petrecut în terenul advers, doi asistenţi ridică fanioanele, indicând şi cine trebuie să execute. „Alo, nu arătaţi voi cine, doar faptul că a ieşit mingea. Aşteptaţi arbitrul să arate direcţia şi apoi indicaţi şi voi!”, le strigă experimentatul „linior”, care are, apoi, o problemă cu ceilalţi „tuşieri”: la o fază de ofsaid, unul ridică fanionul, celălalt nu. „Ce s-a întâmplat? De ce doar unul a ridicat?”, îi întreabă Nica, fără a insista prea mult, din cauza frigului. „De obicei, ne oprim şi discutăm mai mult, dar acum nu putem sta destul, pentru că ne îmbolnăvim”, explică el. Chiar dacă joacă arbitrii între ei, vine şi un henţ clar în careu, iar „centralii” dau penalti. „Dragule, aşază jucătorii pentru penalti”, ordonă Nica, iar tânărul arbitru îi îndepărtează din careu, după care merge la portar să-l atenţioneze să nu se mişte spre înainte. E prea în cadrul porţii, iar Nica îl atenţionează: „Nu de acolo, vino mai în lateral, că te loveşte mingea în spate!”. Trage Danielenco, portarul apără dar... asistenţii semnalizează faptul că goal-keeper-ul a făcut pas în faţă înainte ca executantul să şuteze, iar arbitrii dictează repetarea. Tot Danielenco se pregăteşte, dar nu trage direct, ci îi mişcă mingea lui Ionuţ Borcan, aşa cum făceau Lăcătuş şi Piţurcă la Steaua, în urmă cu ani buni, însă şutul e încetinit de zăpadă şi nu iese gol. Următoarea fază „controversată” este un ofsaid, pe care doi asistenţi îl semnalizează, dar lasă prea repede fanioanele jos. „Aloooooo, de ce lăsaţi fanionul jos? Vă bat ţăranii de nu vă vedeţi, dacă arbitrul dă ofsaid şi voi nu mai sunteţi cu fanionul sus!”, le strigă Nica. Apoi, asistentul FIFA iese pe margine, pentru a-i vedea pe cei doi arbitri cum se descurcă cu „diagonala”, fără a alerga alături de el. Povesteşte că „astfel de situaţii, cu doi arbitri luând decizii diferite, se întâmplă şi la nivel mai mare. În Antalya, la un curs, Alexandru Tudor şi Alexandru Deaconu au păţit-o, fiind întrebat fiecare de ce a hotărât aşa”.
Îi strigă, apoi, lui Mateescu să încerce să execute o lovitură liberă din altă poziţie decât cea stabilită de arbitri, pentru a vedea cum se comportă cei doi. Dragu îi mută mingea executantului, moment în care Nica „ia foc”: „Nu-i muta tu mingea cu piciorul! Lasă-l pe el! Îi spui doar: domnule fotbalist, te rog să dai mingea mai în spate!”. La o altă lovitură liberă din preajma careului, acelaşi arbitru împinge un „jucător” cu mâna, pentru a se aşeza în zid, prilej pentru Nica să-l atenţioneze din nou: „Nu pui tu mâna pe jucător! Numeri nouă metri şi-i obligi să stea acolo!”. Lucruri care par simple când le vezi de pe margine, la arbitri experimentaţi, mai ales, dar pe care tinerii le învaţă prin aceste antrenamente specifice. Şedinţa de pregătire se încheie la circa 90 de minute de la momentul startului, iar arbitrii pleacă spre vestiar, discutând despre faze, decizii şi poziţionarea ideală în diverse situaţii, Cristi Nica şi Radu Danielenco stabilind că trebuie să analizeze la tablă o situaţie asupra căreia aveau puncte de vedere diferite.

Antrenamente „furate” de la nivelul FIFA

Noua metodă de antrenament practic este aplicată de Cristian Nica şi echipa lui de circa un an de zile, chiar şi el descoperind-o relativ recent, în 2007, cu prilejul unui stagiu de pregătire din Antalya. „Acolo a venit un fost arbitru din Singapore, dacă nu mă înşel, cu care am lucrat astfel de exerciţii. Nu erau meciuri, cum am făcut noi, ci doar simulări, cu faze în care se juca patru contra patru, iar arbitrii trebuiau să ia deciziile corecte în funcţie de ce se întâmpla pe teren. Sunt foarte bune pentru cei aflaţi la început mai ales, care văd ce înseamnă practic să arbitrezi. Eu n-am avut norocul să fac aşa ceva, la începutul carierei. Noi eram puşi în faţa faptului împlinit şi ne blocam. Practica erau direct meciurile! Îmi amintesc şi acum că la prima mea semnalizare, cu zâmbetul pe buze, am arătat invers”, spune şeful arbitrilor prahoveni, care conchide: „Când va fi mai cald, se va lucra mai amănunţit, vom face şi noi doar faze mai scurte, în care le voi cere "jucătorilor" să execute anumite lucruri, iar arbitrii vor trebui să ia deciziile”.

Diferenţă de pregătire între arbitri şi asistenţi

Când vine vorba despre pregătirea fizică, arbitrii se împart clar între „centrali” şi „tuşieri”, doar prima parte, cea a pregătirii fizice generale, fiind similară. „În mod normal, eu nu pot face pregătirea pe care o face Alexandru Tudor, de exemplu. Acum este cea fizică generală, dar, mai târziu, când ne separăm, eu schimb. Trec pe alergări scurte, alergări laterale, lansate pe distanţe mai mici, că am doar jumătate de teren. Tudor are alte trasee”, explică Nica. De altfel, şi testele fizice au alt profil, temutul „Cooper” fiind diferenţiat în ultima vreme: arbitrii trebuie să alerge 3.200 de metri, în 12 minute, pentru nota 10 (minimum 2.800 de metri, pentru 7), în timp ce asistenţii au de acoperit 2.300 de metri, în 8 minute, tot pentru 10 (2.000 de metri, pentru nota 7). Arbitrii susţin aceste examene de ordin fizic de două ori pe an, înaintea turului şi a returului.

Unde se vor susţine testele?

Fără varianta „Ilie Oană”, şefii de profil au o problemă în perspectiva examenelor fizice pe care arbitrii prahoveni trebuie să le susţină înaintea returului, una legată, evident, de locul unde acestea vor avea loc. „Vom vedea, fie la Sala Sporturilor Olimpia, pe pista de role, fie la "Vega", unde va trebui să măsurăm şi să stabilim distanţele pe care se va alerga. Examenul va avea loc pe data de 20 februarie, iar cei care vor pica, vor putea să-şi mai încerce norocul o lună mai târziu.

„Mai importantă e pregătirea psihică”

Rugat să facă o balanţă între pregătirea fizică şi cea teoretică necesare pentru ca un arbitru să fie la cel mai înalt nivel, Cristi Nica ne-a dat un răspuns puţin surprinzător: „La mine, pregătirea fizică e importantă în proporţie de 20 la sută, să zic. Mult mai importantă este pregătirea psihică, pentru că trebuie să fii tot timpul foarte concentrat. Ţi se întâmplă să ai câte un meci uşor, în care nu se întâmplă nimic, şi să vină o fază care te surprinde, dacă nu eşti concentrat. Iei o decizie, iar dacă nu este cea bună, toată lumea va zice: ia uite-l şi p-ăla, a avut şi el o fază şi a greşit-o!”.

Şi arbitrii se contrazic!

Jocul-şcoală a oferit şi câteva momente interesante, în care arbitrii au ajuns să se contrazică în privinţa anumitor faze. Pus la pământ în careul advers, Ionuţ Borcan a cerut penalti, dar toţi cei trei arbitri – cei doi tineri plus Nica – au făcut semn ca jocul să continue. „Nici la rugby nu se lăsa faza asta nesancţionată!”, a strigat asistentul, polemica fiind reluată după meci, atunci când cel care îl atacase a recunoscut faultul, semn că toţi cei trei arbitri greşiseră. O fază de ofsaid a născut altă polemică între Borcan, cel surprins afară din joc, şi „centralul” Cristi Nica. „N-am fost în ofsaid”, a reclamat primul, dar asistentul FIFA a rămas ferm pe poziţie, explicându-i faza. „Hai, e ca tine, că eşti preşedinte! Vorba aia, şeful are întotdeauna dreptate!”, i-a aruncat Borcan, supunându-se deciziei brigăzii."

Modificari ale Legilor Jocului (2010-2011)

Conform "CIRCULAREI NR.1224 DIN 19 MAI 2010", publicata pe situl Comisiei Centrale a Arbitrilor, the International Football Association Board (IFAB) a adus cateva mici modificări Legilor Jocului, care au intrat in vigoare de la 1 iulie 2010. Cititi, mai jos, despre ce este vorba.

1. Legea 1 – Terenul de joc

Suprafata de joc

Text vechi
Stalpii portii si bara transversala trebuie sa fie confecţionate din lemn, metal sau orice alt material aprobat. Forma lor poate fi patrata, dreptunghiulara, rotundă sau eliptica si trebuie sa nu prezinte niciun pericol pentru jucatori.

Text nou
Stalpii portii si bara transversala trebuie sa fie confecţionate din lemn, metal sau orice alt material aprobat. Forma lor trebuie să fie patrata, dreptunghiulara, rotundă sau eliptica si nu trebuie sa prezinte niciun pericol pentru jucatori.

Motivatie:
Definitia actuala a fost clarificata pentru a indica faptul ca stalpii portii trebuie sa aiba doar forma mentionata mai sus.

2. Legea 5 - Arbitrul
Interpretarea Legilor Jocului şi Instrucţiuni pentru arbitri

Jucatori accidentati

Text vechi
Aceste proceduri (reguli) admit exceptii in anumite situatii:
• accidentarea portarului
• ciocnirea dintre un portar si un jucator care necesita imediat ingrijiri medicale
• în cazul accidentarilor serioase (inghitirea limbii, comotie, fracturarea piciorului, etc.)

Text nou
Aceste proceduri (reguli) admit exceptii in anumite situatii:
• accidentarea portarului
• ciocnirea dintre un portar si un jucator care necesita imediat ingrijiri medicale
ciocnirea între coechipieri care necesită imediat îngrijiri medicale
• în cazul accidentarilor serioase (inghitirea limbii, comotie, fracturarea piciorului, etc.)

Motivatie:
S-a considerat nedrept ca doi jucatori care s-au ciocnit pe terenul de joc sa-l paraseasca dupa accidentare, pentru a primi tratament, creand un mare dezavantaj numeric pentru echipa lor.

3. Legea 5 - Arbitrul
Interpretarea Legilor Jocului şi Instrucţiuni pentru arbitri

Jucatori accidentati

Text vechi
• brancardierii trebuie sa intre pe terenul de joc cu o targa in acelasi timp cu medicii pentru a permite evacuarea jucatorului cat mai repede posibil

Text nou
• brancardierii trebuie sa intre pe terenul de joc cu o targa doar ca urmare a unui semn din partea arbitrului.

Motivatie:
Brancardierii intrau pe terenul de joc in mod obligatoriu la orice accidentare; deseori, prezenta asistentei medicale e suficienta.

Alte decizii ale IFAB

1. Legea 1 – terenul de joc
Interpretarea legilor jocului si recomandari pentru arbitri

Logouri si embleme

IFAB reitereaza faptul ca reproducerea, reala sau virtuala, a logo-urilor sau emblemelor FIFA, ale confederatiilor, ale asociatiilor membre, ale ligilor, cluburilor sau a altor foruri este interzisa pe terenul de joc, plasele portilor si aria pe care o delimiteaza, porti, steaguri de colt si flamura lor, pe tot parcursul jocului. S-a subliniat faptul ca aceste logo-uri nu pot fi reproduse pe steagurile de colt.

2. Tehnologia pentru linia portii
Folosirea unei tehnologii pentru linia portii, precum si a tehnologiei in general, a fost respinsa cu o majoritate de voturi.

3. Folosirea limbii in Legile Jocului
S-a confirmat ca, in cazul unor inadvertente intre traducerile in mai multe limbi ale Legilor Jocului, textul in
limba engleza este cel care primeaza.

4. Instructiuni suplimentare pentru oficiali
S-a constatat ca mai multe asociatii nationale sau confederatii emit propriile instructiuni si recomandari pentru arbitri, pe care acestia le folosesc in cadrul national unde oficiaza. Aceste recomandari care privesc aplicarea legilor jocului dau nastere la diverse interpretari in jurul lumii. Vrem sa readucem aminte faptul ca IFAB (din partea FIFA) este singurul for abilitat sa emita astfel de instructiuni si recomandari cu privire la aplicarea Legilor Jocului.

Amendamente la Legile Jocului

1. Legea 14 – Lovitura de pedeapsă

Text vechi
Procedura
Simularea executării unei lovituri de pedeapsă pentru a deruta adversarul este admisă, aceasta face parte din jocul de fotbal. Totuşi, dacă după părerea arbitrului acţiunea jucătorului este considerată ca o comportare nesportivă, acesta trebuie să fie avertizat

Text nou
Procedura
A te opri din alergare înainte de executarea unei lovituri de pedeapsă pentru a deruta adversarul este permis, aceasta face parte din joc.
Totuşi, executantul loviturii, dacă simulează lovirea mingii după ce şi-a terminat alergarea, aceasta constituie o încălcare a Legii 14 şi trebuie să fie avertizat pentru comportare nesportivă.

Motivatie:
Trendul de a fenta la executarea loviturilor de pedeapsa este in continua crestere si am considerat necesar sa clarificam ceea ce este permis si ce nu, pentru ca arbitrii sa ia decizia corecta.

2. Al patrulea official
Cel de al patrulea oficial si arbitrul asistent de rezerva (punctul nr 7)

Text vechi
• el trebuie sa indice arbitrului daca jucatorul vinovat primeste un avertisment ca urmare a unei identificari gresite a acestuia, sau daca un jucator nu este eliminat, desi este sanctionat cu al doilea avertisment, sau atunci cand au loc comportari violente in afara campului vizual al arbitrului si al arbitrilor asistenti. Totusi, arbitrul are autoritatea de a lua decizii in situatiile in legatura cu jocul.

Text nou
• el ajută arbitrul să controleze jocul în conformitate cu Legile Jocului. Totusi, arbitrul are autoritatea de a lua decizii in situatiile in legatura cu jocul.

Motivatie:
Este considerat ca rolul celui de-al patrulea oficial de a asista arbitrul trebuie extins. Astfel, i se ofera suport si ajutor nu numai in situatiile limitate prevazute de legile jocului actuale.

marți, 13 iulie 2010

Alte poze... alte comentarii :)))

Dupa primul antrenament al arbitrilor prahoveni, in urma caruia am postat si cateva imagini pe acest blog (vezi, mai jos,  "Primul antrenament - reportaj special"), eram foarte curios sa vad cati colegi vor fi prezenti la cea de-a doua sedinta de pregatire. Surpriza placuta a fost sa constat cresterea numarului de participanti, de la 20 la 35! Deci aproape dublu, daca punem la socoteala si... fotograful. ;) Ce am observat insa a fost faptul ca jumatate din cei prezenti la primul antrenament au lipsit la cel de-al doilea!! Acum, stau si ma intreb ce i-a retinut acasa? Sa fii fost prea tare antrenamentul, dupa cele trei saptamani de pauza, sau sa fii contribuit si eu prin comentariile facute pe marginea fotografiilor postate pe blog?! Scuza cu ploaia pica, pentru ca vremea a fost destul de frumoasa, numai buna de atrenament. Sunt intr-o mare dilema, din care nu stiu cum sa ies! Poate publicand cateva imagini de la ce-l de-al doilea antrenament... Bineinteles, cu comentariile de rigoare! :)))