La mulţi ani, Ionuţ Borcan!

De fiecare dată când e ziua unui arbitru, “Şcoala de Arbitri” merge după un tipar anume: cum a început cariera în arbitraj, cum de s-a avântat în această luptă, în care pe o tablă de şah (teren de fotbal) sunt mai mulţi nebuni decât pioni, care a fost cel mai important meci sau care e idolul, cu fluier sau fanion.

De data aceasta o să trec peste! O să vorbesc despre un om pe care l-am văzut doar la un meci de fotbal, pe viu, dar pe care l-am cunoscut prin glasul colegilor si elevilor cu care a interacţionat de-a lungul timpului şi cărora a încercat, alături de Cristian Nica, să le insufle această pasiune pentru arbitraj, într-o proporţie mai mare, sau mai mică.

Fără să-l fi cunoscut personal, îl stimam şi manifestam faţă de acesta sentimente de admiraţie şi respect.

De multe ori priveam în curtea vecinului (stadionul Vega) prin intermediul fotografiilor, care apăreau pe acest blog destinat în special celor din Prahova şi mă gândeam că mi-ar fi plăcut să fac parte din acel colectiv.

Într-un târziu am reuşit, dar nu fizic. Mi-am permis să-i las nişte comentarii la ale sale posturi şi aşa feedback-ul a fost unul care dureaza de luni bune.

În tot acest timp am cunoscut un om devotat, un om pe care sănătatea îl ţine departe de dreptunghiul verde, iar singurul medicament care îi mai subţiază “durerea” este pasiunea pentru fluier, fanion şi cartonaşe.

Mulţi dintre voi văd poate nişte posturi şi le apreciază, dar ceea ce nu ştiu e că în spatele lor este multă muncă, iar această muncă necesită mult timp. Timp pe care l-ar putea dedica fetiţei lui sau soţiei, dar nu se întâmplă aşa.

A vrut să arate că arbitrajul, deşi este destul de blamat, este întreţinut cu oameni de calitate, drept pentru care săptămânal puteţi citi, în interviurile de pe blog, poveştile arbitrilor din orice colţ al ţării, fie că e divizionar sau la început de drum, şi chiar de peste hotare.

Aş putea continua, dar cititorii fideli ştiu despre ce vorbesc şi nu vreau să-i mai plictisesc.

Închei prin a-i mulţumi lui Ionuţ pentru tot ceea ce face aici, atât în numele meu, cât şi al colegilor, şi prin a-i ura multă sănătate pentru a putea reveni cât mai curând în iarbă, că de el la tastatură ne-am cam “săturat”!

La mulţi ani!

Mesaje de la prieteni ai blogului:

“Ionuţ îţi doresc LA MULŢI ANI cu sănătate şi putere de a trece peste toate! Cu stimă, Cornel Avram.”

"La mulţi ani!" (Ionuţ Ignat)

"La mulţi ani, multă sănătate, fericire şi implinirea tuturor dorinţelor! "(Mihai Kiuţă)

"Unui tânăr arbitru înzestrat şi cu mult bun simţ, Ionuţ Borcan, urarea de a învinge toate dificultăţile şi a reveni astfel la linie, pentru a ajunge în Olimpul arbitrajului, călcându-i pe urme naşului său, Cristian Nica. La Mulţi Ani, Ionuţ!" Dragoş Trestioreanu

"La multi ani, Ionuţ! Iţi urez sănatate că e cea mai importantă şi la cat mai multe articole frumoase..." (Iulian Brînză)

"Să fii sănătos, Ionuţ, şi să revii cât mai repede pe gazon!" (Cristi Sava)

"Iţi urez viaţă lungă şi sănatoasă şi îţi doresc să ai parte de satisfacţii şi apreciere pe toate planurile" (Marian Fridl)

"Printre alte site-uri de profil din intreaga lume, citesc cu interes si placere www.scoaladearbitri.blogspot.com.

Din toata inima, la aniversarea zilei de nastere iti urez “sa iti dea Dumnezeu sanatate, fericire si putere. La Multi Ani!”

Daniel Munteanu