Barfe… prahovene

In urma cu trei ani, cand am fost cooptat in Biroul Comisiei Judetene a Arbitrilor, condusa de catre asistentul FIFA Cristian Nica, cel mai bun produs al arbitrajului prahovean din toate timpurile, chit ca aceasta titulatura nu le place multora, am acceptat cu o singura conditie: “Vin doar daca mi se ofera posibilitatea de a munci, de a face ceva pentru arbitri. Eu de decor nu vin, n-am nevoie de functii!”. Din fericire, si dorinta lui Cristi era aceeasi: de a munci. Si, impreuna cu ceilalti colegi, ne-am apucat de treaba, asa cum am considerat noi mai bine, iar asta in conditiile in care numirea noii conduceri s-a facut cu foarte putin timp inaintea inceperii campionatului. Nu vreau sa-mi amintesc, acum, cate probleme am intampinat la inceput si, mai ales, pe parcurs, de piedicile care ni s-au pus ori de conditiile in care ne-am desfasurat activitatea. Am trecut peste toate, incercand sa schimbam mentalitati si perceptia oamenilor fata de cavalerii fluierului, sa-i facem sa inteleaga pe iubitorii fotbalului ca nu suntem dusmanii lor, dupa cum incercau cate unii sa le sugereze. Am compensat lipsa de experienta de atunci cu elanul tineresc si cu dorinta de a face pentru colegi ceea ce altii n-au facut pentru noi! Am incercat sa cream o noua imagine a comisiei, sa oferim mai multa transparenta, avand o deschidere fata de presa cum nu a mai fost vreodata. Daca gresesc, ii astept pe cei din presa locala sa ma contrazica!

Ca purtator de cuvant al CJA Prahova, relatia cu mass-media a fost responsabilitatea mea. Cat de bine m-am achitat ii las pe altii sa vorbeasca. Eu spun doar ca am inteles rolul presei si am apreciat munca ziaristilor, incercand o colaborare corecta, fara favorizarea unuia sau altuia. Totodata am recunoscut ajutorul pe care presa ni l-a acordat in demersul nostru de a schimba imaginea arbitrajului prahovean. Si, daca stau bine sa ma gandesc, cred ca ne-a fost singurul aliat in toata acesta perioada! Fapt pentru care le multumesc, din nou, reprezentantilor presei locale.

Nu m-am asteptat si nu am cerut sa apara numai articole favorabile noua, au fost si destule nefavorabile, unele cu care poate ca nu am fost de acord, dar am mers mai departe, fara a ma supara pe cei care le-au scris. Recunosc ca am facut si greseli de-a lungul timpului, dar macar putem dormi linistiti ca nu au fost intentionate. Ceea ce nu stiu cati dintre contestatarii nostri o pot face! Traim intr-un judet mare, dar intr-un fotbal mic, in interiorul caruia ne cam cunoastem unii cu altii! De altfel si cu cei din presa sportiva pot spune ca ma stiu de foarte multi ani… Am fost neplacut surprins, luni, de barfa aparuta in ziarul “Prahova”, la rubrica “Din culise”, care suna exact asa: “Sezonul plin de scandaluri la nivelul arbitrajului din fotbalul judetean ar puea sa duca la schimbarea lui Cristi Nica din fruntea Comisiei Judetene a Arbitrilor. Nefiind pe placul "unora" dintre cei implicati in activitatea fotbalistica din judet, Nica ar urma- dupa unele surse- sa fie inlocuit din functie cu Marian Deaconu, cel care a mai fost , in trecut, la timona arbitrajului prahovean.”. A se intelege ca nu am fost surprins de aparitia acestei barfe, mai ales ca nu e prima la adresa arbitrilor, in ultimul timp, si nu as fi comentat-o, daca nu as fi considerat-o cel putin deplasata. Si poate ca si asa nu faceam niciun comentariu pe blogul meu, daca nu eram asaltat, zilele acestea, de telefoanele si mesajele arbitrilor, dezorientati si ei de toate aceste aparitii “editoriale”. Personal, nu m-a deranjat partea cu incercarea de schimbare a lui Cristi, m-am obisnuit cu astfel de… zvonuri, plus ca am pretentia ca nu sunt venit “cu pluta” in fotbalul asta. Ca Nica ar putea fi schimbat, “nefiind pe placul "unora" dintre cei implicati in activitatea fotbalistica din judet”, este una, dar sa spui ca aceasta schimbare ar putea veni ca urmare a sezonului “plin de scandaluri la nivelul arbitrajului din fotbalul judetean” mi se pare foarte… ciudat! Asta m-a deranjat si dezamagit, in acelasi timp, pentru ca, din punctul meu de vedere, este o inventie. Sau sa fie o scapare a celui care ne-a confundat cu altii, mutand scandalurile lor in ograda noastra?! Pentru ca, daca bataile primite de arbitri din partea huliganilor, indiferent ca au fost la Liga A Prahova sau, si mai grav, la copii si juniori, inseamna ca scandalurile au fost in arbitraj, atunci imi cer scuze! S-ar putea sa nu inteleg eu ce se intampla in fotbalul prahovean!

Ca sa ma refer doar la retur, intr-adevar, au fost foarte multe jocuri in care arbitrii au fost batuti. In numai doua saptamani, trei arbitri divizionari au fost loviti: Caunei si Amoraritei, pe terenuri de la Liga A (!!!), iar Pascu, la un meci de Liga B. Apoi au fost loviti Ene si Ofrim, la meciuri de copii, culmea, tocmai de catre “domnii” profesori care au rolul de a educa viitorii fotbalisti! Sa mai continui? Sunt prea multe, asa ca inchei cu Marinica, adica cel calcat in picioare de catre… jucatorii echipei Tricolor Varnita - exclusa si apoi reprimita in campionat (!!!) -, printre care se afla si un jandarm! Mai precis - primul om al legii care bate un jucator, in fotbalul prahovean! Dar nu a trecut mult de la aceasta premiera, pentru ca, in ultima etapa, s-a mai gasit unul, un politist de data aceasta, care l-a lovit pe Iosif!!! Daca acestea sunt motivele pentru care se spune ca scandalurile au fost in arbitraj, eu nu mai comentez absolut nimic! Ah, ca se incearca inventarea sau producerea de scandaluri e alta discutie… Daca se doreste scandal, din pacate, s-ar putea sa se si reuseasca, pentru ca sunt foarte multi cei care vor sa renunte la activitate, daca este indepartat Cristi Nica, mult mai multi decat cei care vor sa renunte din cauza batailor incasate la jocurile din campionatul judetean! Sa fiu sincer, m-a cam surprins si pe mine amploarea reactiilor, dar - probabil - s-au cam saturat si arbitrii sa mai fie “sacii de box” ai tutoror cretinilor de huligani sau sa fie tratati precum ultimii oameni! O spun cu toata responsabilitatea, nu ca pe un zvon!

Si, totusi, nu inteleg de ce tin unii, atat de mult, sa ajunga in niste functii neretribuite, care iti aduc batai de cap, iti ocupa timpul liber si nu-ti ofera decat satisfactii… de suflet! E ciudat cum ii apuca, brusc, dorinta de a face munca patriotica! Sa iubeasca atat de mult arbitrajul, incat sa fie dispusi sa nu primeasca niciun ban pentru efortul depus, ba, mai mult, sa aduca si de acasa?! Sa-si iroseasca ei timpul cu niste copii, care… “sunt atat de slabi incat habar n-au de arbitraj” si care nu se vor ridica niciodata la valoarea acestora, pentru ca “nu au cum sa-i depaseasca vreodata”, deoarece ei au fost ”unici”?! Asta in ciuda a ceea ce incercam noi sa le insuflam! Pana la urma, cine suntem noi sa blocam… drumul celor care doresc (prea) binele arbitrajului prahovean?! Chiar asa, ce tupeu avem!

Arbitru prin judet

Citind presa de ieri, am descoperit, in “Telegraful de Prahova”, un articol foarte interesant despre ce inseamna sa fii arbitru in fotbalul mic de pe la noi. Ciprian Radu, autorul articolului, surprins si el de violenta manifestarilor asa-zisilor suporteri, reda foarte bine, probabil fara sa… stie, atmosfera in care se desfasoara din ce in ce mai multe jocuri din campionatul judetean. O atmosfera necunoscuta celor care nu merg la partidele din ligile inferioare, dar foarte familiara arbitrilor prahoveni. La fel cum este si pentru mine, de altfel, momente de genul acesta traind pe propria piele in sutele de jocuri pe care le-am arbitrat la nivel de judet. Si va spun ca nu-i deloc placut sa fi injurat de toti viii si mortii sau sa te faca analfabet ori handicapat un betiv ordinar, cu doar doi dinti in gura! Care n-a terminat mai mult de trei clase, suficiente, ce-i drept, sa poata face diferenta la… sortimentele de bautura. E de-a dreptul dureros si periculos sa te trezesti cu un pietroi de 2 kg in spate, care, doar printr-o minune, nu te nimereste in cap, trimitandu-te, Doamne fereste!, in cealalta lume! Ce conteaza ca jocul este linistit, iar deciziile arbitrilor sunt corecte?! Se gasesc mai mereu cretini suparati pe viata, aflati, eventual, si sub influenta alcoolului, care sa tina cu tot dinadinsul sa se faca remarcati. Mai conteaza ca habar n-au de regulament?! Mai ales cand stiu ca nu vor pati nimic daca injura sau lovesc…

Ati putea spune ca nu e ceva nou, injuraturi sunt si pe stadioanele din esaloanele superioare, deci nu ar trebui sa ne minunam de ceea ce se intampla la judet. Din pacate, asta este una dintre scuzele celor care ani de zile s-au facut ca nu vad ce se intampla, gasind tot felul de explicatii, uneori penibile, refuzand macar sa faca diferenta intre conditiile in care se desfasoara un meci de nivel national si altul de la cel judetean. Si aici nu ma refer decat la conditiile de securitate de la ligile superioare, fata de acelea din fotbalul mic. Pentru ca, o partida de Liga a III-a nu se poate desfasura fara prezenta fortelor de ordine, iar despre lipsa gardului imprejmuitor nici nu se discuta. Sunt de acord ca jocul de fotbal nu-i teatru, dar sa ajungi sa ameninti si sa injuri, incontinuu, ca la usa cortului, doar pentru ca asa… “vrea” muschii tai, nu mi se pare in regula. Mai ales ca, de la violenta verbala pana la violenta fizica nu este decat un mic pas pe care unii il fac tot de mai multe ori! Gasindu-se mereu scuze huliganilor, acestia nu au facut decat sa prinda si mai mult tupeu, incurajati fiind de faptul ca, oricum, vor scapa de suspendari. Am mai zis-o, si o repet, in ritmul asta nu este departe momentul in care se va produce o tragedie pe terenul de joc. Si nu spun asta ca as fi vreun vizionar, e doar chestie de logica. La ce te poti astepta, atunci cand incurajezi violenta? As mai avea multe de spus, dar, deocamdata, ma opresc aici, lasandu-va, in continuare, sa cititi materialul scris de Ciprian Radu.

“Arbitru, grea meserie!

Arbitru de margine, şi mai grea! Ploieşteanul Emil Mateescu, arbitrul asistent 2 la barajul disputat la Băicoi, pe partea cu tribuna mare, a fost permanent ţinta injuriilor galeriei celor de la Mislea. Culmea, toate deciziile lui Mateescu au fost curate ca lacrima! Însă, te pui cu nebunii?! Mai ales când aceştia n-au nici cele mai elementare cunoştinţe de fotbal şi, până la urmă, nici nu-i interesează? Iar, când, la pauză, a venit şi „tehnicianul” pentru a coordona jocul, totul a căpătat tentă absurdă. „Ofsaid, bă, nenorocitule! Bip! Bip!” Penibil... Ce mai conta că jucătorul Cetăţii se afla la 3-4 metri în faţa aparătorului din Mislea ce abia se „târa” să iasă din propriul careu? „N-a fost, bre, ofsaid”, mi-am luat inima în dinţi... „N-a fost, ă?”, îmi răspunde omul încărunţit degeaba. {i face un gest lămuritor, că, de fapt, nu-l interesează. Trebuie presiune pe arbitri, nu-i aşa? Întărâtată, galeria devine un vulcan care aruncă, la rândul său, cuvinte grele. Unii se urcă pe acoperişul intrării la vestiare, bat din picioare să-l rupă, zbiară, înjură. Poliţiştii comunitari intervin moale şi reuşesc să-i invite înapoi în tribună. Iarăşi, un jucător de la Cetatea respinge o minge la mijlocul terenului direct în aut de poartă, iar, în momentul degajării, patru dintre colegii săi se află, de data aceasta, în spatele liniei de apărători a adversarilor. Toţi se retrag spre jumătatea proprie, fireşte, nimeni nu are intenţia să joace mingea, iar regulamentar, steagul asistentului Mateescu rămâne jos... Doar pentru o nouă porţie de înjurături groteşti. Macabre! „Bă, prostule, erau şase inşi în ofsaid!”, zbiară omul. Restul nu poate fi redat... Se termină meciul. Cei trei arbitri sunt huiduiţi copios, înjuraţi la „scenă deschisă”. Culmea, centralul Oprea le refuzase celor de la Cetatea un al doilea penalty, la scorul de 1-0, dictând simulare şi avertisment! Dar ce mai contează? În fotbalul judeţean, la Mislea, este punct şi de la capăt!”

Restul materialului il gasiti aici: http://www.telegrafuldeprahova.ro/sport/fotbal/5381-A-mai-trecut-o-zi-la-tara#comments.

O ultima precizare: la acest joc, din ultimul esalon valoric, a fost delegata o brigada formata din 2 arbitri de Liga a III-a si unul de Liga a II-a. Concluziile, trageti-le voi!

Un jandarm poate fi si huligan?

Cu ceva timp in urma am promis ca revin cu un material referitor la gravele incidente petrecute la una dintre semifinalele Cupei Romaniei (faza judeteana), dar, din pacate, problemele de sanatate m-au impiedicat sa scriu o perioada. Desi a trecut mai mult de o luna de la acea partida, cred, totusi, ca nu e tarziu sa mai abordez subiectul pentru ca, oricum, el este unul la ordinea zilei in fotbalul mic de pe la noi. Pe scurt, la jocul Progresul Bucov-Tricolorul Varnita, arbitrul Valentin Marinica a fost lovit cu pumnii si picioarele de catre doi jucatori ai echipei din urma, fapt ce a condus la intreruperea definitiva a partidei si la internarea acestuia in Spitalul Judetean de Urgenta (vezi foto). De fapt au fost mai multi “viteji” care l-au lovit, atunci cand era cazut, dar, din pacate, nu au fost identificati. Urmare a acestor incidente, cei 2 “fotbalisti” ai echipei Tricolorul au fost exclusi definitiv din viata sportiva. Nu vreau sa discut acum ce inseamna termenul “definitiv” pentru unii, se stiu ei care, asa cum nu vreau sa comentez nici decizia Comisiei de Apel a Asociatiei Judetene de Fotbal Prahova, care anuleaza hotararea Comisiei de Disciplina a aceleiasi institutii, prin care echipa Tricolorul Varnita era exclusa din campionat! Ce vreau sa comentez este atitudinea unui subofiter din cadrul Gruparii de Jandarmi Mobile “Matei Basarab” Ploiesti, pe numele sau Cristian Constantin, acesta fiind unul dintre cei doi agresori indentificati ai arbitrului. Adica un reprezentant al legii, platit din bani publici, deci din buzunarele noastre, care a tinut, cu tot dinadinsul, sa bifeze o premiera in fotbalul prahovean, pentru ca eu nu am mai auzit, pana acum, ca un jandarm, fie el si in timpul liber, sa bata un arbitru! Ati putea spune ca si el e om, deci cu ce s-ar deosebi de ceilalti? Chiar asa, care e diferenta dintre colegul sau care a lovit arbitrul si acest jandarm? Eu credeam ca ar trebui sa fie o diferenta pentru ca, altfel, daca nu se deosebeste cu nimic inseamna ca poate fi considerat si el huligan, nu? Mergand mai departe ma pot gandi ca, in Romania, orice huligan poate reprezenta legea si atunci incep sa ma ingrozesc si sa ma intreb daca nu cumva am gresit ramanand in… minunata noastra tara. Poate exagerez eu, insa mi se pare de domeniul incredibilului sa-l platim pe unul care sa vina sa ne bata atunci cand are el chef! Macar sa ne intrebe si pe noi cand da, ca doar nu suntem masochisti… De parca nu erau destui scandalagii prin judet au inceput si oamenii legii sa “fraternizeze” cu ei! Pai, ce-ar trebui sa facem acum, sa ne aparam singuri?! Probabil ca asta ar fi solutia, mai ales ca a fost “experimentata” chiar la jocul despre care vorbeam, Valentin Marinica fiind salvat din “ghearele” huliganilor de cativa colegi arbitri, aflati in tribuna, printre spectatori!!! La cati cavaleri ai fluierului au fost batuti in ultimul timp, ma si mir cum am reusit sa-i mai convingem sa nu renunte la activitate! Si cand te gandesti ca se gasesc mereu “specialist” care isi dau cu parerea si se intreaba de ce nu mai vin copiii la arbitraj...

Pe prima pagina a sitului Gruparii de Jandarmi Mobile “Matei Basarab” Ploiesti, http://www.jandarmeriamobilapl.ro/, scrie: "Jandarmeria Română îşi desfăşoară activitatea în interesul cetăţenilor, al comunităţii şi în sprijinul instituţiilor statului exclusiv pe baza şi în executarea legii.". Aceasta fraza este un extras din Legea 550/2004 privind organizarea si functionarea Jandarmeriei Romane, fiind, probabil, un fel de moto pentru fiecare reprezentant al acestei institutii. Este posibil sa fie si motivul pentru care “domnul” subofiter Cristian Constantin a considerat de cuviinta sa-i aplice o corectie arbitrului partidei in care era implicata echipa satului Varnita! Ca jucator activ al Tricolorului, el s-o fi gandit ca este “in interesul cetatenilor, al comunitatii” pe care o reprezinta, cu cinste si onoare, sa… bata arbitrul care si-a permis sa aplice regulamentul, fara sa tina cont de parerea lui si a “minunatilor” sai sustinatori! Probabil ca, dupa logica sa, cei din Varnita ar trebui sa fie mandri ca au un astfel de reprezentant, care face sa se vorbeasca atat de mult despre comunitatea lor. Si se va mai vorbi, cu siguranta, avand in vedere faptul ca Valentin Marinica, sustinut de catre Comisia Judeteana a Arbitrilor Prahova, a facut plangere penala impotriva agresorilor, urmand a-i actiona si in justitie.

Stati linistiti, n-am uitat ca omul se afla in timpul lui liber, asa cum se specifica si in comunicatul unitatii al carei angajat este “domnul” jandarm, insa am mai gasit ceva interesant in Legea 550/2004, despre care pomeneam mai sus: “Personalul militar din Jandarmeria Română are dreptul şi obligaţia să intervină şi în afara orelor de program, a atribuţiilor de serviciu şi a competenţei teritoriale a structurilor din care face parte, atunci când ia cunoştintă de pregătirea sau de săvârşirea unei infracţiuni, acţionând pentru conservarea urmelor, prinderea faptuitorului, ridicarea corpurilor delicte, a celorlalte mijloace materiale de probă şi predarea imediată a acestora autorităţilor competente.”(Articolul 39).

In concluzie, credeti ca un jandarm isi poate permite sa fie si… huligan?!