Barfe… prahovene

In urma cu trei ani, cand am fost cooptat in Biroul Comisiei Judetene a Arbitrilor, condusa de catre asistentul FIFA Cristian Nica, cel mai bun produs al arbitrajului prahovean din toate timpurile, chit ca aceasta titulatura nu le place multora, am acceptat cu o singura conditie: “Vin doar daca mi se ofera posibilitatea de a munci, de a face ceva pentru arbitri. Eu de decor nu vin, n-am nevoie de functii!”. Din fericire, si dorinta lui Cristi era aceeasi: de a munci. Si, impreuna cu ceilalti colegi, ne-am apucat de treaba, asa cum am considerat noi mai bine, iar asta in conditiile in care numirea noii conduceri s-a facut cu foarte putin timp inaintea inceperii campionatului. Nu vreau sa-mi amintesc, acum, cate probleme am intampinat la inceput si, mai ales, pe parcurs, de piedicile care ni s-au pus ori de conditiile in care ne-am desfasurat activitatea. Am trecut peste toate, incercand sa schimbam mentalitati si perceptia oamenilor fata de cavalerii fluierului, sa-i facem sa inteleaga pe iubitorii fotbalului ca nu suntem dusmanii lor, dupa cum incercau cate unii sa le sugereze. Am compensat lipsa de experienta de atunci cu elanul tineresc si cu dorinta de a face pentru colegi ceea ce altii n-au facut pentru noi! Am incercat sa cream o noua imagine a comisiei, sa oferim mai multa transparenta, avand o deschidere fata de presa cum nu a mai fost vreodata. Daca gresesc, ii astept pe cei din presa locala sa ma contrazica!

Ca purtator de cuvant al CJA Prahova, relatia cu mass-media a fost responsabilitatea mea. Cat de bine m-am achitat ii las pe altii sa vorbeasca. Eu spun doar ca am inteles rolul presei si am apreciat munca ziaristilor, incercand o colaborare corecta, fara favorizarea unuia sau altuia. Totodata am recunoscut ajutorul pe care presa ni l-a acordat in demersul nostru de a schimba imaginea arbitrajului prahovean. Si, daca stau bine sa ma gandesc, cred ca ne-a fost singurul aliat in toata acesta perioada! Fapt pentru care le multumesc, din nou, reprezentantilor presei locale.

Nu m-am asteptat si nu am cerut sa apara numai articole favorabile noua, au fost si destule nefavorabile, unele cu care poate ca nu am fost de acord, dar am mers mai departe, fara a ma supara pe cei care le-au scris. Recunosc ca am facut si greseli de-a lungul timpului, dar macar putem dormi linistiti ca nu au fost intentionate. Ceea ce nu stiu cati dintre contestatarii nostri o pot face! Traim intr-un judet mare, dar intr-un fotbal mic, in interiorul caruia ne cam cunoastem unii cu altii! De altfel si cu cei din presa sportiva pot spune ca ma stiu de foarte multi ani… Am fost neplacut surprins, luni, de barfa aparuta in ziarul “Prahova”, la rubrica “Din culise”, care suna exact asa: “Sezonul plin de scandaluri la nivelul arbitrajului din fotbalul judetean ar puea sa duca la schimbarea lui Cristi Nica din fruntea Comisiei Judetene a Arbitrilor. Nefiind pe placul "unora" dintre cei implicati in activitatea fotbalistica din judet, Nica ar urma- dupa unele surse- sa fie inlocuit din functie cu Marian Deaconu, cel care a mai fost , in trecut, la timona arbitrajului prahovean.”. A se intelege ca nu am fost surprins de aparitia acestei barfe, mai ales ca nu e prima la adresa arbitrilor, in ultimul timp, si nu as fi comentat-o, daca nu as fi considerat-o cel putin deplasata. Si poate ca si asa nu faceam niciun comentariu pe blogul meu, daca nu eram asaltat, zilele acestea, de telefoanele si mesajele arbitrilor, dezorientati si ei de toate aceste aparitii “editoriale”. Personal, nu m-a deranjat partea cu incercarea de schimbare a lui Cristi, m-am obisnuit cu astfel de… zvonuri, plus ca am pretentia ca nu sunt venit “cu pluta” in fotbalul asta. Ca Nica ar putea fi schimbat, “nefiind pe placul "unora" dintre cei implicati in activitatea fotbalistica din judet”, este una, dar sa spui ca aceasta schimbare ar putea veni ca urmare a sezonului “plin de scandaluri la nivelul arbitrajului din fotbalul judetean” mi se pare foarte… ciudat! Asta m-a deranjat si dezamagit, in acelasi timp, pentru ca, din punctul meu de vedere, este o inventie. Sau sa fie o scapare a celui care ne-a confundat cu altii, mutand scandalurile lor in ograda noastra?! Pentru ca, daca bataile primite de arbitri din partea huliganilor, indiferent ca au fost la Liga A Prahova sau, si mai grav, la copii si juniori, inseamna ca scandalurile au fost in arbitraj, atunci imi cer scuze! S-ar putea sa nu inteleg eu ce se intampla in fotbalul prahovean!

Ca sa ma refer doar la retur, intr-adevar, au fost foarte multe jocuri in care arbitrii au fost batuti. In numai doua saptamani, trei arbitri divizionari au fost loviti: Caunei si Amoraritei, pe terenuri de la Liga A (!!!), iar Pascu, la un meci de Liga B. Apoi au fost loviti Ene si Ofrim, la meciuri de copii, culmea, tocmai de catre “domnii” profesori care au rolul de a educa viitorii fotbalisti! Sa mai continui? Sunt prea multe, asa ca inchei cu Marinica, adica cel calcat in picioare de catre… jucatorii echipei Tricolor Varnita - exclusa si apoi reprimita in campionat (!!!) -, printre care se afla si un jandarm! Mai precis - primul om al legii care bate un jucator, in fotbalul prahovean! Dar nu a trecut mult de la aceasta premiera, pentru ca, in ultima etapa, s-a mai gasit unul, un politist de data aceasta, care l-a lovit pe Iosif!!! Daca acestea sunt motivele pentru care se spune ca scandalurile au fost in arbitraj, eu nu mai comentez absolut nimic! Ah, ca se incearca inventarea sau producerea de scandaluri e alta discutie… Daca se doreste scandal, din pacate, s-ar putea sa se si reuseasca, pentru ca sunt foarte multi cei care vor sa renunte la activitate, daca este indepartat Cristi Nica, mult mai multi decat cei care vor sa renunte din cauza batailor incasate la jocurile din campionatul judetean! Sa fiu sincer, m-a cam surprins si pe mine amploarea reactiilor, dar - probabil - s-au cam saturat si arbitrii sa mai fie “sacii de box” ai tutoror cretinilor de huligani sau sa fie tratati precum ultimii oameni! O spun cu toata responsabilitatea, nu ca pe un zvon!

Si, totusi, nu inteleg de ce tin unii, atat de mult, sa ajunga in niste functii neretribuite, care iti aduc batai de cap, iti ocupa timpul liber si nu-ti ofera decat satisfactii… de suflet! E ciudat cum ii apuca, brusc, dorinta de a face munca patriotica! Sa iubeasca atat de mult arbitrajul, incat sa fie dispusi sa nu primeasca niciun ban pentru efortul depus, ba, mai mult, sa aduca si de acasa?! Sa-si iroseasca ei timpul cu niste copii, care… “sunt atat de slabi incat habar n-au de arbitraj” si care nu se vor ridica niciodata la valoarea acestora, pentru ca “nu au cum sa-i depaseasca vreodata”, deoarece ei au fost ”unici”?! Asta in ciuda a ceea ce incercam noi sa le insuflam! Pana la urma, cine suntem noi sa blocam… drumul celor care doresc (prea) binele arbitrajului prahovean?! Chiar asa, ce tupeu avem!