In prima parte a interviului publicat ieri (vezi aici) ati aflat, printre altele, de ce a plecat Cristi in Spania, cum a reusit sa ajunga singurul arbitru strain din primele trei ligi din tara campionilor mondiali, care este sistemul de promovare si modul in care sunt tratati cavalerii fluierului spanioli, compartiv cu cei din Romania.
In cea de a doua parte, el ne va spune care este programul sau de antrenament, de ce-i sfatuieste pe tineri sa aleaga arbitrajul, ce hobby-uri are sau care este parerea sa despre sistemul cu cinci arbitri.
Va invit sa cititi, pentru ca merita!
Cate antrenamente faci pe saptamana? Si unde te pregatesti?
Incerc sa realizez cel putin 3 antrenamente pe care le completez cu activitati ca inotul, bicicleta, tenis si bineinteles cu meciul sau meciurile de la sfarsit de saptamana. Colegiul de Arbitri ne pune la dispozitie un preparator fizic impreuna cu care realizam un antrenament pe terenul de atletism, unul pe terenul de fotbal si altul pregatire fizica intr-un parc.
Tatal tau a fost arbitru, tu esti arbitru… Nu-i de mirare ca si fratele tau a ales aceasta cale. El la ce nivel este?
El, desi are carnet de arbitru din 1994, nu a simtit aceeasi atractie ca si noi inspre aceasta activitate. Acum a reinceput sa arbitreze deocamdata in categorii inferioare. In schimb, joaca incredibil de bine baschet, castigand chiar cateva turnee de „streetball” pe plan local.
De ce ai indruma tinerii sa se indrepte spre aceasta activitate?
Eu cred ca sunt multe motive pentru care tinerii ar putea incepe aceasta activitate: pentru ca e o alta forma de a practica fotbalul si sportul in general, pentru ca isi pot mari cercul de prieteni, pentru ca pot cunoaste si vizita locuri noi, pentru ca e un colectiv in care intotdeauna sunt incurajati si sustinuti din interior tinerii, pentru ca pot vedea meciuri de fotbal gratuit, pentru ca pot avea un mic sprijin financiar pe perioada studiilor, pentru ca e o alta poarta spre fotbalul de elita... Cred ca sunt suficiente motive pentru ca un tanar care iubeste sportul sa inceapa macar sa exerseze aceasta activitate.
Ce sfaturi le-ai da arbitrilor aflati la inceput de drum?
Fiecare are principiile lui in viata si in arbitraj dar eu cred ca trebuie sa primeze placerea de a arbitra si de a lua parte la acest fenomen care este fotbalul. Satisfactia materiala vine mult mai tarziu si din pacate pentru foarte putini arbitri. Eu intotdeauna ma gandesc ca am foarte multi colegi de serviciu care dupa o zi de munca se duc si fac sport (sala de forta, tenis, bicicleta sau chiar alearga 3 ore pregatindu-se pentru maraton, si nu e doar unul singul). Toti acestia o fac fara a castiga bani, doar din dorinta de a se mentine in forma si a practica sport, pe cand arbitrii aflati la inceput de drum pot obtine pe langa asta un mic sprijin financiar. In acelasi timp trebuie sa-si insuseasca foarte bine regulamentul! Insa trebuie tinut cont de faptul ca a cunoaste Legile Jocului nu-ti garanteaza ca vei fi un bun arbitru, dar nimeni nu poate fi un bun arbitru daca nu le stie foarte bine!
 |
| NASTIC - GIRONA 2-0 (septembrie 2010) |
De ce crezi ca ar avea nevoie un arbitru pentru a ajunge in top?
In fotbalul actual pregatirea fizica e o conditie de baza, arbitrul fiind nevoit sa alerge la acelasi nivel cu jucatorii, sa descrie diagonale ample si sa ajunga in suprafata de pedeapsa la fiecare faza. Pe langa asta are nevoie de multa munca, seriozitate, un caracter puternic si din pacate un procent destul de ridicat de sansa deoarece sunt multi care indeplinesc conditiile mai sus mentionate.
Cum vezi viitorul arbitrajului? Crezi ca tehnologia video ar fi de ajutor sau ar fi mai util sistemul cu cinci arbitri?
Cred ca arbitrajul, ca si oricare alta activitate, evolueaza si se imbunatateste odata cu fiecare generatie. In prezent arbitrii au foarte multe avantaje, in epoca „internet”, pentru ca in primul rand se poate aduna mult mai multa informatie din faze video, regulament, powerpoint, etc.
In privinta tehnologiei in fotbal trebuie sa tinem cont de un singur lucru: acesta e un joc dinamic care nu poate fi comparat cu tenisul sau fotbalul american. Frumusetea lui consta in marcajul si demarcajul jucatorilor, in pasele rapide, in... tiki-taka, cum se spune acum in limbajul fotbalistic modern. De aceea jocul nu se poate opri pentru a analiza o anumita faza controversata. Se poate in schimb ca tehnologia sa fie introdusa sub alta forma, cum ar fi cipul in minge. De altfel ea este utilizata de mult timp - castile radio si fanioanele cu beep fiind de mare ajutor arbitrilor.
Nu cred ca ar fi o problema folosirea sistemului cu cinci arbitri in primele ligi si la turneele finale. In schimb la nivele inferioare ma gandesc ca e mai dificil de implementat. Deocamdata este destul de bine vazut de catre cluburile implicate, arbitrul primeste o informatie rapida si eficienta in acelasi timp in care se respecta un unic criteriu de decizie, acela al arbitrului de centru.
De mic ai fost implicat in fotbal… La retragerea din activitate te-ai vedea in afara acestui fenomen?
Nu ma vad sa stau acasa la sfarsit de saptamana, in afara fotbalului. Sunt multe activitati care se pot incepe dupa retragerea din arbitraj. Cred ca voi incerca sa antrenez pentru ca am diploma de antrenor de fotbal (se obtine odata cu terminarea ANEFS-ului) si chiar am antrenat aici timp de cateva luni o echipa de juniori, in urma cu 5-6 ani.
Ce iti place (hobbyuri)?
Ca hobby-uri am... fotbalul si informatica, adica exact ce fac in viata de zi cu zi. Cred ca sunt foarte norocos in privinta asta. Imi aduce aminte de un proverb care spune: „Alegeti in viata o meserie care iti place si nu va trebui sa mai muncesti niciodata”.
Ce nu-ti place (in viata, la un om etc.)?
Ma deranjeaza „aerul de superioritate” al anumitor persoane. Imi place sa cred ca toti oamenii de pe pamantul acesta suntem egali si avem dreptul si sansa de a reusi in viata doar prin munca indiferent de rasa, nationalitate, religie sau sex.
Vrei sa ne mai povestesti si altceva despre tine sau despre activitatea ta?
Nu stiu ce as mai putea adauga. Fotbalul este pasiunea mea fiind implicat in el din diferite ipostaze - de jucator, arbitru, antrenor sau simplu spectator. Cu siguranta il voi vedea si din alte unghiuri in viitor. Aceasta pasiune mi-a fost insuflata de catre tatal meu, care a jucat fotbal in Divizia A, la Jiul Petrosani, a fost arbitru divizionar B, pana la 45 de ani, antrenor la mai multe echipe de Divizia C, iar acum este observator. Sunt sigur ca il bucura foarte mult rezultatele mele, mai ales ca ele provin dintr-un alt mediu, in care nimeni nu a putut sa aiba vreo implicare.
O mare influenta in activitatea mea o are si sotia, care m-a incurajat si sustinut tot timpul pe parcursul acestor ani, „suportandu-mi” weekend-urile departe de casa. De aceea tin sa-i multumesc prin intermediul acestui interviu.
Ce le transmiti celor care urmaresc acest blog si iubitorilor de fotbal, in general?
Nu pot sa le doresc decat sanatate si fericire, sa puna pasiune in ceea ce fac, iar tinerilor arbitri le stau oricand la dispozitie prin intermediul acestui blog, in limita timpului disponibil.
PS: Ai vreo sugestie cu privire la blogul nostru?
Din punct de vedere jurnalistic, putin pot adauga. Cred ca e foarte bine asa cum este: un blog cu si despre arbitri, evitand cancanul si stirile „senzationale”. Din punct de vedere „informatic” s-ar putea face cateva imbunatatiri, dar tinand cont ca stim ca asta o faci din pasiune si nu pe plan profesional o schimbare de design, sectiuni, un domeniu web personal sunt foarte costisitoare nu numai din punct de vedere material dar si ca timp.
 |
| Impreuna cu arbitrul FIFA Carlos Clos, la un joc de fete |
 |
| Estadio Coliseum Alfonso Perez (Getafe) |
 |
| Colegi arbitri spanioli |
 |
| Prin Zaragoza |
Mai jos aveti rezumatele partidelor Sabadell - Castellon (scor: 1-1, decembrie 2010) si Barakaldo - Mirandes (scor: 1-2, ianuarie 2011), arbitrate de catre Cristi.
Mai puteti citi:
SPECIAL: Cristian Lixandru povesteste cum este sa arbitrezi in tara campionilor mondiali: “Nimeni nu pune la indoiala onestitatea arbitrilor!” (Partea I)
SPECIAL: Cristian Lixandru povesteste cum este sa arbitrezi in tara campionilor mondiali: “Nimeni nu pune la indoiala onestitatea arbitrilor!” (Partea I)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu