Interviu: Botosaneanul Denis Cretu: “Un arbitru va fi mereu un pion intre 22 de regi”

Un material de

Diana Paduraru

“ŞcoaladeArbitri” continua seria interviurilor cu un arbitru din Botoşani, pe nume Denis Cretu, care a confirmat zilele trecute la Cursul Intensiv de Instruire.

Acesta oficiaza din anul 2006, iar talentul si inclinatia pentru arbitraj i-au facut pe cei de la CJA Botosani sa-l promoveze, in acelasi sezon, de la juniori la Liga a IV-a. Si iata ca increderea data a avut ecou, iar din 2009, mai exact de pe 13 septembrie, arbitrul imparte dreptatea si in campionatul destinat juniorilor republicani.

A fost selectat pentru cursul de monitorizare de la Bacau, din 2010, dar, spre ghinionul sau, meciul pe care l-a avut de arbitrat nu a ridicat foarte mari probleme, iar observatorul George Ionescu n-a putut da un raspuns concret, astfel ca Denis a ajuns si la Pitesti, unde a facut o figura frumoasa. A participat si la concursul de promovare organizat de CCA anul trecut, dar cu toate ca a obtinut note destul de mari, a fost devansat de catre alti arbitri. N-a dezarmat si a continuat sa se pregateasca zilnic, iar o noua sansa i-a fost data acum o saptamana, la Bucuresti. Denis Creţu a reusit sa se numere printre cei 11 arbitri de Liga a IV-a, din 40, care au trecut probele eliminatorii si au mers mai departe.

Pentru tinarul nostru pasiunea pentru arbitraj nu cunoaste limite. Daca ai sta de vorba o zi intreaga cu el, cu siguranta fluierul ar fi subiectul principal si nu te-ai plictisi pentru ca atunci cand inima vorbeste, şi nu gura, povestea este cursiva si intri si tu in rolul unui personaj. Tine foarte mult la brigada cu care are de oficiat, dar si la colegii sai din Botosani. “Suntem o familie, pur si simplu, atat pe teren cat si in afara lui, ne pregatim impreuna si ne sustinem in tot ceea ce facem”, ne declara acesta.

Goethe spunea ca "Cine are dreptate si rabdare pentru acela vine si timpul”. Cu siguranta, si in cazul lui Denis, trenul este aproape de gară, asta pentru ca rabdarea este o calitate care, de multe ori, asigură succesul profesional, după cum chiar el o spune: “ trebuie sa ai rabdare şi totul se va rezolva”. Intr-adevar in fotbal si arbitraj rabdarea cu jucatorii, cu jocul de echipa, cu conducatorii este, de cele mai multe ori, cheia succesului. Să sperăm ca după cursul de la Bucureşti, şi cel care va urma la Timisoara, tinarului arbitru ii va fi inmanata o astfel de cheie. Dar pina atunci va lasam sa aflati mai multe despre acest baiat din interviul de mai jos.

Cum a început cariera ta in arbitraj?

Am participat la cursuri la indrumarea d-lui vicepresedinte Valentin Luca, care mi-a facut propunerea cand eram jucator la FC II Botosani. Am venit oarecum fara tragere de inima, ma gandeam ca nu va fi ceva foarte interesant, dar m-am inselat si treptat am inceput sa indragesc fenomenul, iar acum a devenit parte din mine. Cu ajutorul persoanelor din cadrul CJA si AJF Botosani am progresat, sub indrumarea d-lui presedinte Bogdan Zanfirescu, dar si cu ajutorul colegilor mei am devenit mult mai bine pregatit atat fizic cat si teoretic. Am avut parte de intelegerea si increderea de care aveam nevoie din partea celor de la AJF si CJA Botosani lucru care m-a facut sa muncesc mai mult. Increderea lor m-a facut sa inteleg ca pot reusi pe acest drum si sa incerc sa nu ii dezamagesc.

Unde ai jucat fotbal şi de ce ai renunţat in favoarea arbitrajului?

Am jucat la juniori la LPS Botosani si apoi la FC Botosani, unde am facut pasul la echipa a doua a clubului. Cu timpul insa mi-am dat seama ca pentru mine arbitrajul era mai important. Nu eram un jucator stralucit, dar imi placea ceea ce faceam si prin munca poti reusi multe. Am renuntat la fotbal cand am terminat ultimul an de juniorat, pentru a ma dedica arbitrajului.

Care a fost cel mai important joc la care ai oficiat?

Toate jocurile sunt importante. Nu consider ca am un meci important arbitrat, pentru ca din fiecare inveti cate ceva, fiecare joc are stilul sau propriu, fiecare joc te solicita intr-un mod diferit.

Care este cea mai frumoasă amintire din cariera ta?

Am multe amintiri frumoase din arbitraj: Cursul de monitorizare de la Bacau si apoi cel ce a urmat la Pitesti sunt printre ele. Totusi cele mai placute momente sunt atunci cand la finalul meciului ambele echipe vin, iti strang mana si iti multumesc.

O intamplare amuzanta din cariera de arbitru...

In timpul unui meci de juniori - nu mai retin exact categoria -, scorul a inceput sa ia proportii, chiar foarte mari. Cu fiecare gol inscris foaia pe care notam marcatorii avea tot mai putin spatiu liber. Am schimbat 3 astfel de foi, iar spectatorii prezenti in tribuna chicoteau si ma intrebau daca mai am nevoie de altele, oferindu-se sa imi imprumute ei. J Scorul final a fost 21-0, iar dupa joc antrenorul invingatorilor, imi spune, la vestiar, ca elevii sai i-au spus ca se marcasera 22 de goluri si nu 21. Apoi incepe din nou sa scoti foile sa mai numeri o data golurile marcate sa nu se fi strecurat vreo greseala.

Care este cea mai mare dorinţa, cu privire la arbitraj?

Sa urc cat mai sus cu putinta, incet dar sigur. Nu imi propun teluri inalte, ci doar niste trepte care sa ma duca cat mai sus. Cu fiecare treapta urcata imi impun un nou tel de atins.

Cum te intelegi cu colegii arbitri?

Foarte bine. A nu te intelege cu un coleg inseamna sa iti pierzi concentrarea si sa pierzi un joc din mana. Arbitrajul e o arta, dar numai cei care il practica il vad astfel.

Care e cel mai bun prieten din rândul cavalerilor fluierului?

Sunt prieten cu toti colegii mei, ne pregatim impreuna si ne sustinem in tot ceea ce facem. Suntem uniti in toate, iar pentru noi e important acest lucru. Suntem o familie pur si simplu, atat pe teren cat si in afara lui.

Ai un model in arbitraj?

Nu am un model in arbitraj, ci incerc sa iau de la toti cate putin, dar daca ar fi sa nominalizez un arbitru pe care il admir acela ar fi francezul Laurent Duhamel. Totul pentru flerul de care da dovada si de capacitatea de a conduce un meci cu zambetul pe buze. Un adevarat domn al terenului prin felul de a conduce un joc.

La Cursul Intensiv organizat de CCA

De ce ai indruma tinerii sa se indrepte spre activitatea de arbitraj?

Arbitrajul te intareste ca persoana si te face sa intelegi jocul de fotbal altfel decat cum il vad cei care comenteaza meciurile. Arbitrajul te invata sa-ti pui prioritati in viata, sa ai un tel si sa muncesti pentru el, iar urcand mai sus poti ajunge ca dintr-un hobby sa ai o meserie. Caracterul unei persoane e alcatuit din minte si suflet, iar arbitrajul iti ofera din plin de toate.

Ce sfaturi le-ai da celor aflati la început de drum?

Sa invete si sa se pregateasca serios, pentru ca fara munca nu reusesti in arbitraj. Trebuie sa stie ca arbitrajul nu-ti poate darui ceea ce nu primesti de la tine. Vointa si puterea nu ajung, ei trebuie sa stie ce vor si ce pot.

De ce crezi ca are nevoie un arbitru pentru a ajunge in top?

In primul rand acea sclipire in momentele cheie ale meciului, apoi talent si o buna cunoastere a Legilor Jocului. In final multa munca, pentru ca fara ea nu se poate reusi. Norocul ni-l facem singuri insa si el are un rol, pe alocuri esential. Dar poate cel mai important e sa vrei mai mult cu fiecare meci arbitrat pentru ca e o mare primejdie sa ajungi sa fii multumit de tine insuti.

Daca ar fi un lucru pe care sa-l schimbi la arbitraj care ar fi acela sau ce ai aduce nou in acest domeniu?

Nu as aduce nimic nou in arbitraj. Poate doar un plus de incredere din partea spectatorilor si oficialilor. Sa nu mai priveasca cu atata neincredere arbitrii si manierele de arbitraj. In rest arbitrajul este un domeniu in care omul sa aiba cuvantul de final si nu tehnologia.

Cum vezi viitorul arbitrajului? Crezi că tehnologia video ar fi de ajutor?

Viitorul arbitrajului nu este atat de roz pe cum il vad toti. Aria de selectie este din ce in ce mai mica , copii nefiind atrasi de acest fenomen. Abia dupa ce pasesti in arbitraj si conduci un meci simti adevarata placere a jocului in sine. Si nu doar arbitrajul, ci si sportul in general este din ce in ce mai putin iubit de catre copii, care prefera sa stea in fata calculatorului decat sa alerge cu mingea la picior sau in cazul nostru sa mearga sa arbitreze un joc. Fotbalul este frumos pentru ca este jucat de oameni care sunt supusi greselii. De aceea tehnologia nu ar trebui sa ia locul unei decizii omenesti. Singura situatie  unde ar putea ajuta ar fi pe linia portii pentru a stabili daca mingea a depasit-o in intregime sau nu. Chiar si asa, un gol nevalidat, peste ani ar starni zambete si nu ura. Placerea fotbalului este jocul cu zambetul pe buze de aceea il iubim. Fotbalul ar trebui sa ramana omenesc si nu digital, pentru ca altfel spectaculozitatea lui ar decadea mult.

Deşi finalul carierei este foarte departe, te-ai gândit ce ai vrea să faci după ce te vei retrage din activitate?

Nu ma gandesc inca la finalul carierei, dar mai mult ca sigur voi ramane in fenomen, fie in arbitraj fie in fotbal, ca antrenor. Nu ma vad facand altceva decat ceva legat de fotbal.

Daca ai fi din nou la inceput de drum ai mai alege arbitrajul?

Fara doar si poate. As alege oricand arbitrajul in detrimentul oricarei alte activitati, fie ea mai “interesanta”. Arbitrajul mi-a oferit si imi ofera tot ce am nevoie: prieteni, colegi, incredere din partea celor din jur, intelegere precum si o pregatire specifica atat fizica cat si teoretica. Cand sunt pe teren simt ca parca am evadat din viata de zi cu zi, sunt eu si jucatorii , dreptunghiul verde a devenit a doua mea casa. 

Ce meci ti-ai dori sa arbitrezi si alaturi de cine?

Nu imi doresc sa arbitrez un meci anume, ci doar sa arbitrez cat mai sus. Am incredere sa arbitrez cu toti colegii mei, dar probabil ca alaturi de Ciprian Iovu si Catalin Branza as putea conduce orice meci, indiferent de incarcatura, de presiune, importanta si nivelul lui.

Ce iţi place?

Sa-mi petrec timpul cu prietenii, sa citesc, sa ma uit la meciuri (fotbal si handbal), sa ascult muzica si sa urmaresc filme.

Ce nu-ţi place?

Ipocrizia, prostia, persoanele care se cred ceva mai mult decat sunt si, nu in ultimul rand, sa mi se vorbeasca de sus.

Vrei să ne mai povesteşti si altceva despre tine sau despre activitatea ta?

Am luat licenta de antrenor si o perioada am pregatit portarii de la grupele de juniori ale CSS Botosani si LPS Botosani. Nu reuseam insa sa ma impart intre pregatirea pentru arbitraj, pregatirea portarilor si facultate, asa ca, pentru moment, am renuntat la antrenorat mai ales ca sunt si la inceput de drum. Totusi nu renunt la ideea ca din vara sa revin la aceasta “meserie”, pe langa arbitraj, care va ramane marea mea iubire.

Ce le transmiti celor care urmăresc acest blog şi iubitorilor de fotbal, în general?

Sa sustina fotbalul si sa incerce sa il ajute. Sa inteleaga arbitrajul si pe arbitri si sa inteleaga ca si ei, ca si cei care sunt pe teren, sunt supusi greselii. Sa aplaude un arbitru in urma unei prestatii bune, dar sa il si certe, constructiv, pentru o prestatie mai putin reusita.

Ai vreo sugestie cu privire la acest blog?

Sugestii nu pot da, dar pot sa va urez noroc si perseverenta in ceea ce faceti. Poate lumea va reusi astfel sa inteleaga diferit fenomenul numit arbitraj. Sa nu creada ca cei care comenteaza meciurile au intotdeauna dreptate si sa vada fata nevazuta a arbitrajului, sa vada fata nevazuta a unui arbitru care trebuie sa ia o decizie in fractiune de secunda si nu dupa 10 reluari cu incetinitorul. Poate asa vor intelege ca arbitrii nu sunt decat oameni, sunt simpli oameni care incearca sa imparta dreptatea intre 22 jucatori si alte mii de suporteri din tribuna, sa ii faca sa inteleaga pe fiecare in parte de ce a luat o anumita decizie. Un arbitru va fi mereu un pion intre 22 de regi, iar simplul sau rol va fi acela de a pastra decenta si bunul simt precum si buna desfasurare a jocului pe teren.

Chiar daca raspunsurile lui Denis au fost foarte dezvoltate, iar interviul foarte lung, nu am taiat nimic.  Nu poti opri un om cand vorbeste cu pasiune despre ceea ce iubeste! (Diana Păduraru)

PROFIL

Nume: Crețu

Prenume: Denis - Andrei

Specializarea: Arbitru

Lot: Liga 4 / CJA Botosani

Data si locul nasterii: 30.11.1989 / Botosani

Starea civila: Necasatorit

Studii: Student anul III - Facultatea de Educatie Fizica si Sport

din cadrul Universitatii Al. I. Cuza Iasi

Anul in care a devenit arbitru: 2006

Anul obtinerii categoriei a II-a: 2007

Anul obtinerii categoriei I: 2009

Anul promovarii in Liga a IV-a: 2006

A jucat fotbal la: LPS Botosani (juniori), FC Botosani (juniori),

FC II Botosani (seniori - Liga a 3-a)

OFERTE eMAG (22-28 martie)

HP Compaq 500B Monitor LCD HP 23

Monitor LCD LG 18.5

iPhone 4 16GB

Placa video Asus AMD Radeon HD6990

Canon EOS 600D, obiectiv EF-S 18-55mm IS II 2 CADOURISamsung I9003 Galaxy SL